Linkuri accesibilitate

Legile justiției schimbate de Toader prin OUG. Procurorii șefi nu pot avea un interimat mai mare de 45 de zile


Tudorel Toader, ministrul justitiei

Guvernul a schimbat prin Ordonanță de Urgență toate cele trei legi ale justiției. A securizat numirea șefilor parchetelor în așa fel încât secția de procurori a CSM să nu mai aibă un cuvânt de spus și a luat procurorului-șef dreptul de a infirma soluțiile procurorilor din subordine.

Ministrul Toader a pregătit o nouă Ordonanță de Urgență, a cărei avizare a fost amânată marți de CSM, OUG fiind apăsat criticată, după cum au declarat surse pentru Europa Liberă. Avizul fiind consultativ, ministrul s-a putut însă lipsi de el.

Ordonanța a fost dată într-o lipsă totală de transparență și nu a figurat pe ordinea de zi a ședinței de guvern.

Surse din CSM au declarat pentru Europa Liberă că mai mulți membri ai secției de procurori a CSM au fost la minister să vorbească cu Tudorel Toader și să încerce să-l convingă că secția nu-si poate pierde atribuțiile în ce privește avizarea procurorilor șefi, fiind vorba de separarea carierelor, și că nu este permis ca un judecător să poată ajunge procuror șef.

Principalele modificări aduse de OUG și miza lor

  • Procurorii șefi vor fi avizați de plenul CSM și nu de secția de procurori ca până acum. Miza: secția de procurori a CSM respingea, de regulă, propunerile ministrului, în timp ce plenul CSM era mai favorabil.
  • Procurorii șefi nu mai pot fi delegați în funcție, interimatul nu mai e posibil decât maximum 45 de zile. Miza momentului: conducerea DNA, unde interimar este procurorul Călin Nistor, iar ministrul vrea să o impună pe Adina Florea.
  • Pot fi la conducerea parchetelor și judecători nu doar procurori. Miza: impunerea unor judecători apropiați actualei puteri, cum ar fi Alina Ghica.
  • Secția specială pentru investigarea magistraților este scoasă de sub autoritatea Parchetului General

Explicațiile lui Tudorel Toader

Ministrul nu s-a referit în conferința de presă la secția specială, dar potrivit surselor Europa liberă, în OUG ieșită de la guvern, scrie că ”șeful ierarhic superior este șeful de secție”, ceea ce înseamnă că soluțiile procurorilor pot fi infirmate de acesta și nu de procurorul general ca până acum

  • Propunerea de modificare a venit de la CSM, majoritatea soluțiilor sunt de la CSM
  • O reglementare pornește de la realitatea cu care ne-am întâlnit cu toții și am avut opinii diferite - colegiile de conducere din sistemul judiciar nu vor putea adopta regulamente prin care să adauge la lege pe motiv că legea este neclară sau nepredictibilă
  • În niciun caz colegiile de conducere nu pot adăuga norme pe lângă lege, nu pot completa legea
  • Ce aduce nou OUG - aceste funcții de rang înalt în parchete, unde procedura se inițiază de ministrul Justiției, nu pot fi delegate. Norma tranzitorie - cei delegați azi rămân în funcții 45 de zile, apoi trebuie desemnați prin procedura legală
  • Potrivit OUG, pot candida procurorii care îndeplinesc condițiile legii, dar și judecători care au fost procurori
  • Dat fiind că viitori candidați pot fi și foști judecători, se schimba competența de la Secția de procurori la Plenul CSM
  • Să ne imaginăm practic. Poți avea un judecător azi care a fost 19 - 20 de ani procuror, care cunoaște sistemul foarte bine și care vrea să acceadă la o funcție managerială dar nu ar putea pentru că este judecător
  • Se mărește baza de selecție. Azi văzut că sunt funcții de rang înalt, vin unu doi, trei, patru, te bucuri dacă au venit cinci
  • Am pus accent pe caracterul consultativ al avizului
  • Nici nu am oprit niciodată procedura din cauza avizului negativ, câtă vreme are caracter consultativ

Detalii din OUG care a intrat în ședința de guvern

Dorind să restrângă puterile procurorului general asupra secției speciale, OUG prevede că ”procurorul ierarhic superior este procurorul șef al secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia”. Motivul acestei schimbări este simplu de descifrat, potrivit modificărilor operate anul trecut la legea 303/2004 privind statutul magistraților, ”soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice”.

Și până atunci soluțiile puteau fi infirmate de șeful ierarhic dar doar pe motive de legalitate, coaliția PSD-ALDE a introdus însă în parlament și sintagma ”netemeinice”. La vremea respectivă, magistrații din mai multe asociații, din Parchetul general și DNA au atras atenția că prevederea cu pricina poate da naștere unor interpretări și presiuni pe procurorul de caz, dar parlamentarii majoritari nu au ținut cont.

Acum însă, dacă ne referim la cazul Kovesi pe care Secția specială a pus-o sub urmărire penală, cel care poate infirma soluția dată de procurorul Adina Florea exact pe motive de ”netemeinicie” este Augustin Lazăr.

Cu alte cuvinte, Ordonanța urmărește să mute această prerogativă de la Lazăr la noul șef al Secției speciale, Gheorghe Stan. Mai mult, Secția specială devine în felul acesta ”autonomă”, adică ieșită de sub autoritatea procurorului general.

Pe cale de consecință procurorul general își pierde autoritatea asupra tuturor soluțiilor date procurori. Este un deziderat mai vechi al lui Tudorel Toader, pe care l-a si anunțat, de altfel, încă de la finalul lui octombrie.

Ordonanța împușcă însă mai mulți iepuri în ce-i privește pe procurorii șefi. Au fost introduse mai multe articole prin care secția de procurori a CSM este extrasă din procedura de numire a procurorilor șefi, adjuncților acestora și șefilor de secții de la DNA, DIICOT, Parchet general, Secție specială pentru investigarea magistraților.

De mai mulți ani și până în acest moment, secția pentru procurori a CSM era cea care dădea avizul pentru procurorii șefi, iar cea de judecători pentru șefii instantelor, în frunte cu președintele Înaltei Curți. Ordonanța spune că avizul în cazul procurorilor șefi va fi dat de plenul CSM, în timp ce acela pentru șefii instantelor rămâne la secția de judecători a CSM. Mai exact se face un amestec între carierele magistraților, deși unul din argumentele folosite chiar de ministrul Tudorel Toader la modificarea legii 303/2004 se referea exact la separarea carierelor procurorilor și judecătorilor. La vremea respectivă motivul era însă cu totul altul: se urmărea scoaterea procurorilor din rândul magistraților.

Modificarea nu este una cu bătaie prea lungă: în luna aprilie expiră mandatul procurorului general Augustin Lazăr, iar cel care îi va urma în funcție va fi validat de plenul CSM, care, spre deosebire de secția pentru procurori, este mult mai înclinată spre a face pe placul actualei puteri. Președinta CSM este Lia Savonea, considerată apropiată de PSD, cea care a cerut demiterea Cristinei Tarcea, președinta ICCJ, și care, acum cțteva zile a sărit în apărarea secției speciale care a declanșat urmărirea penală împotriva Laurei Kovesi.

Dacă se intră în amănuntele OUG, se poate constata existența unor prevederi care urmăresc direct înlocuirea actualilor șefi ai parchetelor cu alții, eventual, mai maleabili. Este vorba de interzicerea delegărilor pentru funcțiile de conducere. DNA, de exemplu, este condus acum de procurorul Călin Nistor, interimar, dar Toader vrea să forțeze numirea Adinei Florea, refuzată însă de președintele Iohannis.

XS
SM
MD
LG