Linkuri accesibilitate

Prima bază de date cu medici prietenoși comunității LGBT


În august 2021, mai mulți membri ai comunității LGBTI au protestat în fața primăriei Capitalei fiindcă aleșii locali ar fi intenționat să limiteze spațiul de desfășurare al Pride-ului din acest an. Primăria a acceptat, în final, ca evenimentul să aibă loc pe Calea Victoriei.

Membrii comunității LGBTI din România se confruntă deseori cu stigma – voluntară sau involuntară – a cadrelor medicale din sistemul de sănătate românesc. Asociația ACCEPT lucrează la o bază de date care să-i ajute pe aceștia să meargă cu încredere la specialiști fără a se simți discriminați.

Nu se știe cu exactitate câte persoane LGBT trăiesc în România. Estimările la nivel global variază între 4-20%, pe baza raportărilor făcute de mai multe instituții de cercetare. Potrivit Gallup, o firmă americană de consultanță, aproximativ 5.6% din populația Statelor Unite aparține comunității, o creștere semnificativă raportată în rândul tinerilor Mileniali sau din Generația Z, care se simt mult mai în siguranță să vorbească deschis despre orientarea lor sexuală sau identitatea acestora de gen.

În România nu există informații despre stigma venită din partea medicilor care ar trebui să le ofere acestor tipuri de pacienți ajutorul cuvenit. Mai mult, nu există cifre clare legate de accesul inegal al oamenilor queer la sistemul de servicii medicale din România.

Potrivit celor de la ACCEPT, discriminarea există, iar mulți dintre pacienții LGBT aleg fie să renunțe la a mai cere ajutor după o experiență personală neplăcută, fie să continue cu înfruntarea de remarci jignitoare sau atitudini stereotipice.

Europa Liberă a discutat cu membri ai Asociației ACCEPT, specialiști și pacienți despre cum se manifestă acest tip de discriminare și cum se încearcă din partea ONG-urilor a soluționa o problemă ce ține în principiu de respect reciproc și cunoaștere.

Nevoia de doctori „LGBT-friendly”, confirmată de ACCEPT

Spre deosebire de alte țări din Vest, ale căror autorități păstrează legături puternice cu societatea civică și iau decizii sau adoptă politici informate pe baza nevoii acestora, în România interesul politic se menține la cote scăzute. În Marea Britanie, 1 din 8 persoane LGBT au avut de-a face cu o formă de tratament inegal din partea staff-ului medical doar pentru că sunt gay sau trans, potrivit Stonewall.

Procentele cresc simțitor în al doilea caz, unde 45% din persoanele transgender și 55% din cele non-binare din Regatul Unit susțin că doctorii lor de familie nu au o înțelegere bună legată de nevoile lor.

Florin Buhuceanu, membru al Asociației ACCEPT, confirmă că este o nevoie reală de doctori prietenoși care să vină în ajutorul comunității. Este și unul din motivele pentru care cei de la ACCEPT lucrează la momentul de față la o bază de date care să le ofere șansa membrilor comunității LGBTI să meargă cu încredere la un doctor. Baza de date se află în lucru și ar urma să fie gata anul următor.

„Am încercat să aflăm măcar în câteva regiuni care sunt cei (medicii sau specialiștii, n.r.) la care bărbații gay, femeile gay și persoanele transgender pot apela la servicii specializate. Același lucru e pentru persoanele infectate cu HIV/SIDA. Și încercăm să acoperim zona Moldovei cu epicentrul Iașiul, zona Banatului – Timișoara – Cluj, cu regiunea respectivă, Bucureștiul și Brașovul. Cam acestea sunt nucleele de rezistență”, a transmis acesta.

Specializările personalului medical variază, de la cei care se ocupă de cazurile pacienților seropozitivi și până la endocrinologi sau psihologi. Munca purtată de membrii Asociației ACCEPT este dificilă și depinde de cooperarea cu alte ONG-uri regionale. În prezent, ACCEPT lucrează alături de alte ONG-uri, precum Rise Out din Iași, PRIDE România din Cluj, Identity.Education din Timișoara și Sens Pozitiv la nivel național.

Diana Dragomir, director de comunicare la ACCEPT, confirm spusele lui Buhuceanu. Până la momentul de față, organizația a primit 84 de recomandări de doctori prietenoși comunității, marea majoritate din București. În Timișoara, cei de la Identity.Education spun că până acum au reușit să adune 21 de cadre medicale, în timp ce la Cluj sunt deja 18 medici înscriși în baza lor de date, iar la Iași 38.

„Zonele astea sunt destul de problematice. Pentru persoanele trans, în special, e o problemă când vine vorba de doctori care să fie prietenoși cu persoanele din comunitate pe zona de psihiatrie, endocrinologie, lucruri de genul ăsta. Sunt destul de puțini doctori la nivel național care să cunoscă chestii din zona asta medicală și să fie și să și ofere o colaborare normală pacient-doctor”, a punctat aceasta.

Diana Dragomir, director pe partea de comunicare la Asociația ACCEPT, spune că proiectul încă se află în stadiul de colectare a datelor.
Diana Dragomir, director pe partea de comunicare la Asociația ACCEPT, spune că proiectul încă se află în stadiul de colectare a datelor.

Potrivit unui studiu realizat de Fundația Kaiser Family în 2014, 15% din bărbații gay și bisexuali americani care au mers la doctor au fost tratați indecent de către cadrele medicale, iar 30% au declarat că s-au simțit incomozi să-și discute activitatea sexuală cu un furnizor de servicii medicale. În România, nu există încă cifre date publicului, dar asta nu înseamnă că discriminarea nu există.

„E adevărat că această bază de date poate să conțină și informații din alte regiuni decât cele pe care eu le-am menționat, însă va fi pentru noi relativ dificil să verificăm toate datele în absența unei confirmări regionale. Până la urmă trebuie să ne asigurăm că toate recomandările au substanță, sunt verificate, au în spate mai multe date”, a adăugat Buhuceanu.

Persoanele trans, printre cele mai afectate de relațiile cu medicii

Discriminarea pe criteriul identității de gen este mult mai dură pentru membrii comunității trans din românia. Potrivit unui raport publicat de Asociația ACCEPT intitulat „Experiențele comunitare, individuale și juridice ale persoanelor transgender din România”, nivelul de discriminare este sistematic, iar pacienții trans s-au confruntat și se confruntă adesea cu remărci care nu fac altceva decât să le invalideze experiențele.

Serviciile medicale sunt scumpe, iar 31% dintre participanții la un sondaj au afirmat că nu au resursele financiare necesare pentru a-și putea achita operații complexe sau intervenții cu grad mediu de dificultate. Membrii comunității trans au raportat, de asemenea, o lipsă de profesionalism a medicilor, dar și abuz verbal venit din partea acestora.

Gabriel Popa este consilier în domeniul psiho-terapeutic și a lucrat cu mai mulți clienți din sfera gay, dar și transgender. Din relatările clienților trans, o parte din problemă se datorează lipsei de cunoștințe legate de comunitate. În absența unor sesiuni de educare/reeducare a persoanelor din sistemul medical românesc, problema continuă să persiste.

„N-aș spune că este problema cea mai mare. În România, cel puțin, sistemul medical, specialiștii – fie ei cadre medicale sau din domeniul sănătății mintale – nu prea s-au întâlnit cu lucrul ăsta. Ca efect al acestui lucru, n-au nici măcar o înțelegere rudimentară față de prin ce trece o persoană trans. Spre exemplu, nu sunt mulți care să fi auzit și care să fi înțeles ce înseamnă disforie de gen”, a precizat Popa pentru Europa Liberă.

Gabriel Popa, consilier pe partea de sănătate mintală și aliat al comunității LGBTI din România.
Gabriel Popa, consilier pe partea de sănătate mintală și aliat al comunității LGBTI din România.

„Nu cred că vreo persoană trans a primit informații complete sau 100% corecte de la cadrele medicale din România. Marea majoritate (a persoanelor trans, n.r.) citesc articole. Este o chestie de research personal, lucru care și asta poate fi periculos în unele cazuri, depinde de cum caută”, a continuat el. „Să nu mai vorbim despre stigmă și despre comentariile mici și mari care le sunt adresate. Asta e deja ceva cu care o mare parte din ei s-au obișnuit”.

Spusele lui Gabriel sunt confirmate de un sondaj publicat în raportul Asociației ACCEPT, în care 31 din cei 61 de participanți care au început terapia hormonală au cumpărat medicamentele de pe un website ce vinde steroizi, iar 10 respondenți au făcut asta în lipsa recomandării medicului.

Separat față de cei din ACCEPT, Popa și-a realizat propria lui rețea de oameni – specialiști în domeniul psiho-terapiei și care să preia fără niciun fel de stigmă membri din comunitatea LGBT.

„Sunt consilieri sau psiho-terapeuți cu care am vorbit în diferite contexte, fie că sunt cunoștiințe de-ale mele personale, fie că sunt psiho-terapeuți cu care am interacționat pe parcursul formării mele, pe care i-am văzut și discutat cu ei despre genul ăsta de probleme, despre minorități în general, nu doar minoritatea LGBT, și am văzut că au o abordare inclusivă, respectuoasă și că sunt acolo să asculte oamenii și să-i ajute”, a precizat consilierul.

Pandemia a amplificat problemele persoanelor gay sau trans care caută ajutor din partea psiho-terapeuților. Pentru mulți din cei prinși în casă, alături de persoane ce nu le ofereau niciun fel de sprijin identității acestora, a ajunge să ia legătura cu un psiholog care să le ofere susținerea emoțională necesară a devenit o provocare.

„S-au întâmplat și cazuri în care persoanele erau fie în mijlocul unui atac de panică, fie într-o experiență intensă după o ceartă, în care au trebuit să vorbească cu cineva, adică cu mine. Dar sunt foarte multe persoane în situațiile astea, care nu au pe nimeni și nu pot vorbi – nici cu prietenii de foarte multe ori, nici cu specialiștii pentru că nu orice speliasit este disponibil să vorbească la telefon în urma unui atac de panică”, a explicat Popa pentru Europa Liberă.

„Oricum ar fi, cred că, pe parcursul întregii mele cariere, voi lucra cu elemente din urma acesteia. Indiferent de cu ce clienți lucrezi, mereu vor fi elemente ale pandemiei”.

Stigma împotriva persoanelor gay seropozitive continuă

Alex este unul dintre pacienții ce trăiește cu HIV în România. Din momentul în care a primit diagnosticul, acesta a trecut prin mai multe experiențe umilitoare, de la absența tratamentului pe rafturile din spitalele românești – despre care Europa Liberă a scris la finalul verii lui 2021 – și până la felul în care cadrele medicale l-au tratat.

„Când am avut o gripă și m-am dus la spitalul militar și le-am zis că sunt seropozitiv HIV, și-au luat mâinile de pe mine și și-au pus două pereche de mănuși ca să-mi bage un paracetamol pe venă și apoi mi-au zis că ei n-au ce să-mi facă fiindcă sunt pozitiv și să mă duc la Balș sau Babeș. Pe fișa pe care mi-au eliberat-o, în mod special pentru mine au scos un marker mare și roșu și au scris ‘HIV seropozitiv’ – ditai literele pe fișa aia”, a povestit acesta.

„Da, se trasează o chestiune acolo. Se face o corespondență (între statutul de HIV și orientarea sexuală, n.r.)”.

Dacă pentru Alex, nevoia de a-și continua tratamentul s-a dovedit a fi suficientă cât să-l motiveze pe acesta să continue cu mersul la doctor, același lucru nu se poate spune și despre alți pacienți LGBT. Este o dublă intersecționalitate, unde identității de persoană gay ajunge să i se alăture și cea de persoană seropozitivă. În aceste condiții, gradul de discriminare crește simțitor în interacțiunile acestor oameni cu medicii.

Asociația ACCEPT lucrează la mai multe proiecte care să atragă atenția asupra stigmei și sentimentului de vinovăție cu care persoanele seropozitive se confruntă. Unul dintre acestea, în parteneriat cu Alina Dumitriu, de la Sens Pozitiv, și Andrei Pacea, presupune o serie de benzi desenate.

„Vorbind logic, acum, dacă eu m-aș fi dus la un specialist și aș fi fost insultat în față, nu m-aș mai fi dus a doua oară și cred că nici tu.”, a explicat Gabriel Popa în contextul discuției avute despre mersul la psiho-terapeut. „Și cred că o mare majoritate a lumii nu s-ar fi dus decât dacă ar fi împinși de la spate de prieteni, familie și așa mai departe. Dar pe cont propriu, nu”.

Ce spune primarul din Bolintin Vale despre conflictele din localitate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:20 0:00
XS
SM
MD
LG