Linkuri accesibilitate

Indexul libertății presei 2022. Europa de Est: „Cenzură nemaivăzută din perioada sovietică”. Regres în România


Potrivit raportului ce însoțește Indexul RSF din acest an, state precum Estonia și Lituania - foste state comuniste - se află printre primele locuri când vine vorba de libertatea presei.
Potrivit raportului ce însoțește Indexul RSF din acest an, state precum Estonia și Lituania - foste state comuniste - se află printre primele locuri când vine vorba de libertatea presei.

România scade cu 8 poziții și ajunge pe locul 56 în ierarhia țărilor din indexul libertății presei pe anul 2022, publicat la 3 mai Organizația Reporteri fără Frontiere (RSF). Presa românească este devansată de cea a Republicii Moldova, care urcă pe locul 40.

Indexul scoate la iveală o polarizare masivă în rândul fostelor state comuniste din Europa Centrală și de Est. Pe de-o parte, Estonia și Lituania, două foste state comuniste ce au ținut de Uniunea Sovietică, ajung să ocupe pozițiile 4, respectiv 9, în Indexul creat pe anul ăsta. În plus, guvernele Cehiei și Bulgariei „slăbesc din frâiele” asupra jurnaliștilor după schimbările de guvern din regiune.

De cealaltă parte, guvernele Sloveniei (54), Poloniei (66), Ungariei (85), Albaniei (103) și-au intensificat eforturile de-a adopta legi draconice împotriva jurnaliștilor.

În iulie 2021, Comisia Europeană a criticat Polonia și Ungaria pentru subminarea independenței presei. În cazul Ungariei, Comisia a lansat procedura de infringement prevăzută în articolul 7 după decizia Consiliului Media de a revoca licența radiodifuzorului independent, Klubradio.

Grecia urmează același trend negativ în materie de îngrădirea libertății presei și ajunge, astfel, statul cu cel mai prost scor în rândul libertății acesteia din Uniunea Europeană – locul 108 – fiind surclasată de Bulgaria.

În aprilie 2021, jurnalistul grec Giorgos Karaivaz, recunoscut pentru investigațiile sale criminale, a fost împușcat mortal în casa sa din Atena. Premierul țării, Kyriakos Mitsotakis, le-a cerut atunci polițiștilor să ancheteze rapid crima comisă.

România ajunge pe locul 56, după ce doi ani la rând (2020 și 2021) s-a situat pe locul 48. Astfel, statul roman iese din categoria țărilor cu o „situație satisfăcătoare” a presei și se clasează în categoria celor cu o „situație problematică”.

De partea cealaltă a graniței, Republica Moldova avansează 49 de poziții și se clasează pe locul 40, cu 16 poziții deasupra noastră. În ultimii doi ani, presa moldovenească s-a clasat pe locuri mult mai joase decât cea din România (91 în 2020 și 89 în 2021).

Efectele războiului din Ucraina asupra presei

În raportul ce însoțește Indexul RSF, experții precizează că intervenția militară rusă din Ucraina a avut drept ținte precise organizațiile de presă din teritoriile ocupate.

În acest mod, forțele ruse au încercat să-i convingă pe jurnaliștii ucraineni să colaboreze cu armata invadatoare, în timp ce pe teritoriul său, Kremlinul a căpătat controlul absolut asupra știrilor prin cenzurarea oricărei informații legate de război.

„În Europa de Est, dincolo de tragediile umane, războiul purtat de Rusia (locul 155) împotriva Ucrainei are efecte devastatoare asupra libertății presei din regiune. Nu mai puțin de cinci jurnaliști și lucrători din mass-media au murit în urma după prima lună de război, care a început la 24 februarie 2022”, se arată în raportul publicat.

Potrivit aceluiași raport, controlul informației de către partea rusă nu se oprește la granițele țării. Kremlinul exportă viziunea sa legată de război Belarusului, aflat cu doar două poziții în fața Rusiei, pe locul 155.

După protestele masive din august 2020, liderul țării, Aleksandr Lukașenko, a înăsprit sancțiunile la adresa jurnaliștilor independenți; în mai 2021, autoritățile de la Minsk au deturnat zborul Ryanair cu destinația Lituania, arestându-l pe Roman Protașevici, fost jurnalist al agenției de presă Nexta. Protașevici se află de atunci în detenție.

3 mai este Ziua mondială a libertății presei.

  • 16x9 Image

    Sorin Dojan

    Absolvent in Drept la Universitatea Queen Mary din Londra, a ales jurnalismul din pasiune pentru oameni si povestile lor de viata. Anterior, a lucrat ca Editor Asistent la diferite publicatii academice, precum Queen Mary Human Rights Review si Women's History Review.

XS
SM
MD
LG