Într-un comunicat general publicat marți, Comisia Europeană ridică semne de îngrijorare cu privire la deteriorarea statului de drept în Ungaria și Polonia, două țări aflate în plin clivaj ideologic față de politicile Uniunii Europene.
În raportul privind statul de drept din Ungaria, Comisia atrage atenția asupra eficienței reduse a Consiliului Judiciar Național, un mecanism ce ar trebui să garanteze selecția independentă a magistraților de la nivelul Curții Constituționale a Ungariei.
Conform raportului, pe 1 iulie 2020, președintele Republicii a propus 8 membri noi ai Curții Constituționale, 6 dintre aceștia nelucrând ca magistrați în trecut. Pe 5 octombrie, președintele a propus parlamentului să aleagă unul dintre aceștia pe post de președinte al Curții.
Consiliul a respins automat nominalizarea, dar aceasta a continuat în lipsa respingerii venite din partea mecanismului.
Raportul a menționat, de asemenea, recomandarea venită din partea GRECO cu privire la eliminarea posibilității ca Procurorul General al Ungariei să poată rămâne în funcție după expirarea mandatului, o problemă neadresată de niciun cadru legislativ.
Polonia continuă reforma începută în 2015 de Partidul Lege și Justiție (PiS) ce afectează independența justiției. Tensiunile cu privire la erodarea statului de drept s-au amplificat pe fondul deciziei Tribunalului Constituțional.
Acesta a stabilit pe 14 iulie că măsurile interimare propuse de Curtea Europeană de Justiție care ar fi trebuit să rezolve problema independenței magistraților polonezi este neconstituțională, fapt menționat și în raport.
„Reformele sistemului de justiție polonez, inclusiv noile evoluții, continuă să fie o sursă de îngrijorări serioase, astfel cum se menționează în 2020,” a scris Comisia. „Mecanismul de ‘checks and balances’ continuă să fie sub o presiune considerabilă.”
Ambele țări sunt criticate totodată pentru limitarea libertății presei.
În Ungaria, decizia Consiliului Media de a revoca licența radiodifuzorului independent, Klubradio, a stârnit reacții adverse venite din partea Comisiei. Aceasta a lansat, drept urmare, procedura de infringement prevăzută în Articolul 7 al Tratatului UE împotriva statului maghiar pe 9 iunie, aspect menționat și în raport.
Reacții venite din partea UE și a Ungariei
Vice-președinta Comisiei Europene, Věra Jourová, a susținut că este nevoie de mai multă intervenție din partea UE când vine vorba de soluționarea crizei statului de drept.
Conform Jourovei, există un deficit de stat de drept la nivel Mondial, iar „Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia nu sunt în niciun fel imune împotriva unor asemenea forțe, ce caută să șubrezească fundațiile democratice ale statelor.”
Marți, Comisarul pentru Justiție de la Bruxelles, Didier Reynders, a trimis o scrisoare Executivului de la Varșovia în care le cere un raspuns cu privire la respectarea măsurilor provizorii emise de către Curtea Europeană de Justiție și ulterior response de Tribunalul Constituțional. Guvernul polonez are la dispoziție aproximativ o lună, până pe 16 august, să răspundă la această scrisoare.
Ungaria a răspuns criticii dure venite din parea Comisiei Europene.
„Raportul face parte dintr-o campanie în care statul de drept nu înseamnă un principiu, cât mai degrabă un instrument de extorcare”, a scris pe Twitter ministrul Justiției, Judit Varga. „Nu vă lăsați păcăliți: verdictul asupra Ungariei a fost emis chiar înainte ca raportul să fie scris. În loc de justificare, obiectivitate și muncă profesională reală, raportul nu este decât un cumul de critici venite din partea ONG-urilor critice la adresa Ungariei.”
Relația dintre Ungaria, Polonia și UE continuă să se deterioreze de la an la an pe fondul luptei celor două state pentru menținerea suveranității și nerespectarea îndatoririlor ca state membre UE
Miercuri, Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, a anunțat că va organiza un referendum pe tema protejării copiilor, după ce Uniunea Europeană a criticat amendamentele cu caracter homofob propuse în domeniul educației și protecției copilului.
„În ultimele săptămâni, Bruxelles-ul a atacat în mod clar Ungaria din cauza legii sale privind protecția copilului. Legile maghiare nu permit propagandă sexuală în grădinițe, școli, televiziune și reclame”, a spus el într-un videoclip de pe Facebook.
