„Indiferent cât timp durează, indiferent unde te ascunzi, dacă ne ameninți poporul, Statele Unite te vor găsi și te vor elimina”, a precizat președintele american Joe Biden într-o conferință de presă.
Deși operațiunea a avut loc duminică dimineața, succesul acesteia a fost confirmat doar luni, din cauza resurselor limitate ale CIA-ului în Afganistan. Nu s-au înregistrat victime colaterale.
Al-Zawahri a fost găsit după ce forțele americane i-au urmărit familia, descoperind că aceștia s-au mutat recent într-o locație secretă din Kabul. Astfel, au reușit să confirme că acolo se afla liderul al-Qaeda, al cărui obicei era să se relaxeze pe balcon. Poziția sa deschisă le-a permis americanilor să îi confirme identitatea și să execute primul atac cu dronă din ultimul an în Afganistan.
Înțelegerea americanilor cu talibanii, în pragul retragerii internaționale din august 2021, a fost ca aceștia să nu colaboreze cu alte grupări teroriste precum al-Qaeda. Prezența lui al-Zawahri în mijlocul capitalei pare suspicioasă din acest punct de vedere. Conform fostului director CIA David Petraeus, prezența lui al-Zawahri în Kabul „reflectă o relație apropiată care încă există între al-Qaeda și talibani”.
Există suspiciuni că numeroși membri al-Qaeda locuiesc în fostul cartier diplomatic din Kabul. Apartamentul în care a fost găsit al-Zawahri ar aparține unui oficial taliban de rang înalt, potrivit New York Times. Conform reporterilor Al Jazeera, zona este una rezidențială, aflându-se în apropierea unui supermarket și unei bănci, lângă o stradă principală.
„Găzduindu-l și adăpostindu-l pe liderul al-Qaeda la Kabul, talibanii au încălcat Acordul de la Doha din 2020 [N.R.: acordul care a reglat termenii retragerii americane din Afganistan] și promisiunile pe care le-au făcut lumii că nu vor permite teroriștilor să rămână pe sol afgan în timp ce amenință securitatea altor țări”, a declarat secretarul de stat american Anthony Blinken.
Pe de altă parte, talibanii consideră că SUA a încălcat Acordului de la Doha și că ar dăuna cooperării dintre cele două țări.
Cine a fost Ayman al-Zawahri?
Născut în Egipt într-o familie cu legături importante în medicină și în islam, Zawahri a fost încarcerat în anii 1980 pentru implicarea sa în activități extremiste, printre care și asasinarea președintelui Anwar el-Sadat. Acesta a jucat un rol-cheie într-o grupare jihadistă care a încercat să preia conducerea Egiptului în anii 1990. În 1999, a fost condamnat la moarte in absentia în Egipt.
Împreună cu bin Laden, al-Zawahri a participat la organizarea atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001. În 2001, a ocupat locul doi, după bin Laden, pe lista americană a teroriștilor „most wanted”. Este probabil ca acesta să fi plănuit și atacurile al-Qaedei de la ambasadele americane din Kenya și Tanzania din 1998.
Rolul său principal în gruparea teroristă a fost unul ideologic. Timp de câteva decenii, al-Zawahri a îndemnat extremiștii să ucidă orice americani întâlnesc. Până și în perioada în care se ascundea în Kabul, al-Zawahri a produs numeroase înregistrări de propagandă pentru al-Qaeda. Rămâne sub semnul întrebării cât de influent a fost, de fapt, al-Zawahri odată cu apariția alor grupări precum ISIS.
Al-Zawahri a preluat conducerea al-Qaedei în 2011, după asasinarea lui Osama bin Laden. În ultimii ani, specialiștii în terorism credeau că al-Zawahri se ascundea în Pakistan.
Conform Politico, nu există deocamdată un succesor clar la conducerea grupării teroriste, însă se vehiculează că Saif al-Adl ar putea fi următorul lider al-Qaeda.
Ce s-a ales de războiul împotriva terorismului?
În 2001, în urma atacurilor de la 11 septembrie în care teroriștii al-Qaeda au lovit Turnurile Gemene și Pentagonul, guvernul american în frunte cu George W. Bush a declarat începutul războiului împotriva terorismului.
Între octombrie și decembrie 2001, SUA a invadat Afganistanul împreună cu alți aliați vestici pentru a elimina al-Qaeda. Forțele vestice au rămas în Afganistan timp de aproape 20 de ani. În această perioadă, terorismul islamic s-a transformat complet, devenind o misiune internațională prezentă în fiecare continent.
„Este dificil de evaluat acest război împotriva terorismului, pentru că este inseparabil de calamitățile din Afganistan și Irak”, scria New York Times în 2021, la finalul retragerii americane din Afganistan.
Invazia Irakului din 2003 a contribuit și ea la creșterea mișcării teroriste, încurajând al-Qaeda. Acești jihadiști au format apoi Statul Islamic, care rămâne implicat în războiul civil din Siria. Aceste grupări s-au aflat în spatele atacurilor teroriste din Europa și Orientul Mijlociu, mai ales în perioada 2014-2016.
Grupările s-au extins din Orientul Mijlociu și către Africa, fiind prezente în țări precum Libia, Somalia sau Mozambic. Au apărut, de asemenea, și teroriști individuali care au comis atacuri în numele acestor organizații, fiind radicalizați pe internet chiar dacă nu au fost antrenați de către al-Qaeda sau ISIS.
„Amenințarea s-a metastazat”, a explicat pentru France 24 cercetătorul Assaf Moghadam. „Obiectivele războiului împotriva terorismului au fost imposibil de indeplinit. Terorismul nu poate fi învins. Amenințarea evoluează continuu”, precizează Moghadam. În 2018, existau cel puțin 67 de grupări teroriste, din care făceau parte între 100 și 230 de mii de militanți, de trei ori mai mulți decât în 2001.
Războiul împotriva terorismului a schimbat complet fața războiului, prin folosirea atacurilor de la distanță: o dronă pilotată dintr-o cameră de control în regiunea Sahel poate executa un atac în Afganistan.
Pilotul se află într-o cameră de strategie, scufundat între ecrane ca într-un joc video, în timp ce bombele cad la mii de kilometri distanță. Multe atacuri au fost corect executate și au asasinat lideri teroriști. Însă majoritatea au ucis civili nevinovați, victime colaterale ale strategiei de război de la distanță.
Deși Statele Unite au încercat să stabilească regimuri politice stabile în Orientul Mijlociu, acestea abia au rezistat chiar și sub îndrumarea lor directă. Odată ce americanii au părăsit regiunea, sistemul imperfect, dar previzibil construit cu greu timp de două decenii s-a prăbușit în urma lor.
Fiecare dintre cei patru președinți americani implicați în războiul împotriva terorismului a avut o strategie diferită. Războaiele au început cu George W. Bush. Barack Obama a preluat funcția dorind să încheie conflictul, dar a reușit să îl amplifice. Sub conducerea lui Donald Trump, SUA s-a implicat direct în activități contraterorism în 85 de țări și a luptat în 12 țări.
Este posibil ca Biden să-și fi asumat operațiunea împotriva lui al-Zawahri pentru a prezenta o imagine mai dură împotriva terorismului, în special pentru că nu se bucură de mare popularitate din cauza politicilor sale interne. În timpul mandatului său de vice-președinte, Biden a ezitat să aprobe atacul care l-a ucis pe bin Laden. Ca președinte, Biden a aprobat retragerea din Afganistan.
Secretarul de stat american, Anthony Blinken, a declarat că „președintele Biden a promis anul trecut poporului american că, în urma retragerii forțelor armate, SUA va continua să ne protejeze țara și să combată amenințările teroriste din Afganistan. Ne-am ținut de promisiune prin acest atac”.
Senatorii republicani nu au ezitat să îl critice pe Biden pentru circumstanțele care au dus la acest atac, chiar dacă operațiunea a fost desfășurată cu succes. Senatorul James M. Inhofe a menționat că prezența liderului al-Qaeda în Afganistan „reflectă eșecul total politicilor administrației Biden”.
Dacă scopul războiului împotriva terorismului a fost să prevină un alt atac precum 9/11, succesul este parțial: chiar dacă nu au mai avut loc evenimente la fel de mari, atacurile teroriste de pe întreg globul au însumat mii de victime, dintre care câteva sute în Europa de Vest.
Dacă scopul acestui război a fost eradicarea terorismului islamic, acest război nu a făcut decât să atragă atenție și legitimitate cauzei, pemițându-le jihadiștilor să întemeieze grupări teroriste în mai multe țări.
Conform cercetătorilor de la universitatea Brown, războiul împotriva terorismului a costat de-a lungul celor 20 de ani, 8 trilioane de dolari (dintre care 2,3 trilioane doar în zona Afganistan-Pakistan) și a curmat 900 de mii de vieți în peste 80 de țări. Deși misiunea din Afganistan a eșuat, luptele continuă în restul Orientului Mijlociu și Africii.
Un an de la pierderea Afganistanului
În august 2021, forțele americane s-au retras din Afganistan după două decenii. Oraș după oraș a căzut în mâinile talibanilor în doar o săptămână, mult mai rapid decât anticipau orice analiști străini. Într-un final, talibanii au cucerit capitala Kabul și au impus un regim islamic dur. Peste 100 de mii de oameni au părăsit Afganistanul în câteva zile, fugind pe jos către Pakistan sau îngrămădindu-se în avioane.
Cei ce au rămas se confruntă cu impactul sancțiunilor internaționale, care au provocat sărăcie și foamete între oamenii de rând. Cel puțin 25 de milioane de afgani trăiesc acum în sărăcie. Aproximativ 60% din populația țării au nevoie urgentă de ajutor umanitar pentru a supraviețui.
Între timp, drepturile omului s-au deteriorat semnificativ în Afganistan. Conform ONU, zeci de jurnaliști, protestatari și activiști sunt victime ale noului guvern care atacă cu impunitate orice dizident. Nici cei asociați cu vechiul guvern nu se bucură de o soartă mai bună: în ultimele luni, cel puțin 160 de persoane au fost ucise de autorități, 56 torturate și 178 arestate.
Femeile sunt principalele victime ale noii conduceri talibane. Mii de fete nu mai au dreptul la educație, în timp ce multe femei nu se mai pot prezenta la muncă sau în viața publică.
În iunie, ONU au remarcat prezența crescută a teroriștilor în Afganistan, în timp ce drepturile omului se înrăutățesc pe zi ce trece sub conducerea talibanilor. Aceștia avertizează că Afganistanul ar putea deveni un nou centru pentru cei ce plănuiesc atacuri teroriste internaționale.
