O inițiativă legislativă a fost depusă la Parlament, de către Marcel Ciolacu, liderul PSD, cel al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, fiind semnată, din partea UDMR, de Cseke Attila.
Inițiativa are două mize - să nu fie suprapuse alegerile locale cu cele parlamentare și, în același timp, Parlamentul să fie cel care stabilește data alegerilor parlamentare, și nu Guvernul cum s-a întâmplat în cei 30 de ani postdecembriști.
Propunerea celor trei a intrat deja pe traseul legislativ în procedura de urgență și este foarte posibil să fie adoptată până la sfârșitul sesiunii extraordinare.
Ciolacu, Tăricenu și Cseke spun, în expunerea de motive, că „prin decretul prezidențial nr. 1134/2016, Parlamentul ales la data de 11 decembrie 2016 a fost convocat la data de 20 decembrie 2016. Prin urmare, limitele temporale normale ale mandatului actualului Parlament sunt 20 decembrie 2016 -20 decembrie 2020. Întrucât, excepțiile de la durata de 4 ani a mandatului Parlamentului în sensul scurtării acestuia sunt strict prevăzute de Constituție, rezultă că pentru a determina datele posibile pentru organizarea alegerilor parlamentare, termenul de 20 de zile prevăzut de art. 63 alin. (3) din Constituție, trebuie calculat înapoi începând de la data de 20 decembrie 2020.”
Practic, cei trei parlamentari ai majorității parlamentare spun că alegerile parlamentare nu pot fi convocate mai devreme de 20 decembrie anul acesta, adică în preajma sărbătorilor de Crăciun cel mai devreme.
De asemenea, în document, inițiatorii mai arată și că nu se pot suprapune alegerile parlamentare cu scrutinul pentru locale.
Trebuie amintit faptul că aceleași partide, susținute de ProRomânia, formațiunea condusă de Victor Ponta, au legiferat recent și suprimarea unei alte atribuții guvernamentale - stabilirea datei alegerilor locale.
Premierul Ludovic Orban a anunțat că a consultat partidele și că este posibil, în funcție de evoluția pandemiei, ca alegerile locale să aibă loc pe 27 septembrie. Ulterior, Parlamentul a acceptat această dată de desfășurare a localelor, printr-o lege specială. Zilele trecute, ministrul Nelu Tătaru a arătat că Guvernul intenționează să propună desfășurarea scrutinului pentru locale pe parcursul a două zile.
De asemenea, deși nu a fost avansat niciun termen, în rândul liberalilor s-a vorbit despre posibila desfășurare a alegerilor parlamentare în luna noiembrie.
Deși inițiativa Ciolacu-Tăriceanu nu pomenește nicio dată în privința scrutinului pentru alegerile parlamentare, faptul că invocă un termen cuprins între decembrie 2020 și martie 2021, este foarte posibil ca aceste formațiuni, aflate în sondajele de opinie în spatele PNL, să dorească amânarea și a alegerilor de senatori și deputați.
Mai există un aspect important care intervine în această ecuație - inițiativa de modificare a Constituției, propusă de USR și sprijinită de un milion de semnături de la cetățeni, „fără penali în funcții publice”. Aceasta este la un pas de adoptare și de către Senat, iar, dacă va obține votul plenului, trebuie organizat un referendum. Or, cuplarea unui referendum precum scoaterea corupților din funcțiile elective cu un scrutin pentru locale sau parlamentare, ar aduce mai mulți votanți în fața urnelor.
PSD, care a scăzut sub pragul istoric la alegerile de anul trecut pentru Parlamentul European, a înregistrat în ultima vreme o ușoară creștere în sondajele de opinie.
