Bruxelles -- Reuniunea de joi a liderilor europeni a început pe o notă tensionată, atât din pricina migrației, cât și a opiniei despre următorii pași pentru Ucraina, după ce Volodimir Zelenski le-a prezentat „Planul Victoriei”.
Soluțiile „inovatoare” de gestionare a migrației, în special de respingere a refugiaților ale căror solicitări de azil sunt respinse, au fost principalul subiect al zilei, împreună cu situația din Polonia.
Guvernul de la Varșovia a suspendat recent dreptul de azil, după trei ani în care zeci de mii de oameni au încercat să pătrundă în țară, venind din Belarus.
Deși președintele ucrainean Volodimir Zelenski li s-a alăturat liderilor europeni la începutul zilei, aceștia nu au discutat despre noul său plan de victorie.
Liderii europeni ignoră planul de victorie al lui Zelenski
Textul final adoptat de liderii europeni, în ciuda angajamentelor emfatice pentru susținerea Ucrainei, nu conține nicio mențiune a planului de victorie prezentat joi de președintele Zelenski - doar la planul de pace și alte proiecte anterioare. Dealtfel, deși liderii europeni și-au repetat susținerea pentru Ucraina, nu au avut loc conversații în profunzime pe tema acestui plan, precizează Politico.
Nici permisiunea de a trage către ținte din interiorul Rusiei cu arme occidentale - un punct cheie al planului de victorie și o temă pe care nu există consens în rândul liderilor UE - nu este menționată. Nici susținerea pentru aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO.
Totuși, Consiliul declară că vrea să-și păstreze angajamentul financiar făcut Ucrainei în iunie, la summit-ul G7 de la Apulia: să permită Ucrainei să folosească profiturile din activele înghețate ale Rusiei.
Deciziile financiare de anvergură, însă, necesită unanimitate. Premierul maghiar Viktor Orban este cel care blochează ajutoare și împrumuturi de miliarde de euro, iar liderul de la Budapesta este greu de convins să susțină Ucraina.
„Ne-am salutat reciproc. Asta deja e bine”, a glumit Zelenski despre interacțiunea de joi cu Orban.
Liderii europeni fac apel la țările terțe să nu mai susțină Rusia în război. Este un apel important, ținând cont de revelațiile recente ale serviciilor secrete ucrainene, cum că pe teritoriile ocupate de Rusia se află soldați nord-coreeni și că Phenianul va trimite 10.000 de oameni să lupte de partea Moscovei.
Mai mult, șefii de stat vor să susțină independența energetică a Ucrainei, în prag de iarnă, precum și independența economică a țării, prin intermediul profiturilor activelor Rusești înghețate în conturi europene.
Migrația, sursa tensiunilor dintre liderii europeni
Două aspecte distincte ale migrației au ajuns să fie discutate sub aceeași umbrelă la summitul de joi.
Pe de o parte, este vorba de ideile unor lideri europeni de a gestiona mai dur granițele europene și de a scăpa de cei a căror solicitare de azil este respinsă.
Pe de altă parte, s-a discutat despre situația de la granița statelor europene cu Rusia și Belarusul, amenințate de valul de migranți trimiși de Kremlin către UE în ultimii trei ani.
„E o situație complet diferită”, spune despre migranții din Polonia șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Polonia a fost în centrul discuțiilor despre migrația la granița estică, din moment ce țara a suspendat în urmă cu câteva zile dreptul la azil pentru a combate războiul hibrid al Rusiei și Belarusului, care aduc zeci de mii de oameni din Orientul Mijlociu și îi îndrumă spre granița Belarusului cu Polonia.
În Consiliu, niciun lider european nu s-a declarat îngrijorat de planul guvernului polonez, conform Euronews.
Înaintea fiecărui eveniment de acest fel, concluziile sunt discutate, pe marginea unei ciorne scrise de dinainte. De această dată, însă, echipa Consiliului European a trebuit să rescrie joi seară o parte din concluziile pe capitolul migrației.
Premierul Donald Tusk nu ar fi vrut concluzii scrise pentru acest capitol, în timp ce omologul său spaniol este cel care a insistat cel mai mult să rămână ceva pe hârtie.
În varianta finală apare o nouă clauză pe subiectul „migrației instrumentalizate” de către Rusia împotriva Poloniei.
„Nu este permis Rusiei sau Belarusului, și nici altei țări, să abuzeze de valorile noastre, inclusiv de dreptul la azil, și să ne submineze democrațiile”, transmit liderii europeni.
În această situație, liderii europeni își declară solidaritatea cu Polonia și aprobă măsurile „potrivite” luate de Varșovia în această „situație excepțională”.
Și Finlanda s-a confruntat cu o situație similară în urmă cu un an, la care a răspuns închizând punctele de frontieră cu Rusia. În acest caz, o soluție națională „nu e sustenabilă. Avem nevoie de legislație la nivel european împotriva imigrației instrumentalizate”, a declarat prim-ministrul finlandez, Petteri Orpo.
Cât despre migrația din restul Europei, din ce în ce mai mulți lideri europeni spun că sunt deschiși la discuții despre „noi moduri de a preveni migrația”.
Încă nu s-a conturat nimic oficial, dar multe țări europene sunt interesate de așa-numitele return hubs, puncte în care migranții deja respinși în țările europene să aștepte să fie trimiși în altă țară sau înapoi în țările lor de origine.
Singurul care spune că respinge această idee este prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, care consideră că astfel „nu se rezolvă nicio problemă, doar se creează altele”.
Spania primește un număr din ce în ce mai mare de migranți, însă premierul spune că aceștia ajută la susținerea economiei spaniole și la combaterea crizei demografice.
Liderii Germaniei și Belgiei consideră că centrele de returnare a migranților sunt ineficiente și scumpe.
Până atunci, următorii pași vor consta într-un set de măsuri împotriva traficului de persoane, o nouă lege pentru deportarea mai rapidă a oamenilor ale căror aplicații de azil sunt respinse și aplicarea mai eficientă și mai rapidă a Pactului european pentru migrație.
E posibil ca, pe viitor, să fie trimiși înapoi chiar și refugiații sirieni. Austria este una dintre țările care cere ca Siria să fie considerată o țară sigură pentru returnarea migranților - apel susținut și de prim-ministrul italian, Giorgia Meloni.
Argumentul este susținut parțial și de faptul că peste 250.000 de oameni, fugind din calea atacurilor israeliene asupra Libanului, au ales să se adăpostească în Siria. Este vorba atât de sirieni care erau refugiați în Liban, cât și de libanezi.
Susținerea pentru Moldova
Un punct minor de pe agenda șefilor de stat, dar important pentru că vine cu doar câteva zile înaintea alegerilor și a referendumului din Republica Moldova, a fost susținerea pentru calea de aderare europeană a țării.
Ei condamnă interferența rusească în alegeri, la scurt timp după o rezoluție a Parlamentului European pe aceeași temă, și aprobă sancțiunile luate împotriva celor care încearcă să destabilizeze țara.
Acestea sunt măsuri pentru care a împins mai ales diplomația română, afirmă o sursă europeană pentru Europa Liberă.
Conflictul din Orientul Mijlociu, o problemă peste care s-a trecut rapid
Liderii europeni cer cumpătare în conflictele complexe din Orientul Mijlociu, mai ales pentru protecția civililor și a misiunilor naționale sub egida ONU în regiune, UNIFIL. Atacurile Israelului împotriva trupelor UNIFIL fac ca atitudinea israelienilor să fie „din ce în ce mai inacceptabilă” pentru liderii europeni.
În schimb, Spania și Irlanda sunt printre cei mai vocali susținători nu doar ai încetării focului, ci ai cauzei palestiniene. Ambele țări susțin revizuirea acordului de asociere UE-Israel din pricina încălcării drepturilor omului în Gaza.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, afirmă că „unii lideri au discutat despre acordul de asociere”, precizând că dezbaterea va continua între miniștrii de externe din UE.
Simultan cu summitul șefilor de stat europeni, autoritățile israeliene au anunțat joi seară că l-au ucis pe Yahya Sinwar, liderul Hamas.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
