Război în Ucraina | Structura hidraulică din Krivoi Rog, orașul natal al lui Zelenski, distrusă de 8 rachete rusești. Un pod, luat de ape

Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei au un impact real și vor fi menținute: „Acesta este prețul pentru dâra de moarte și distrugere lăsată în urmă de războiul lui Putin”, a declarat miercuri președinta Comisiei Europene, în discursul său anual despre starea Uniunii Europene.

„Niciodată până acum, acest Parlament nu a dezbătut starea Uniunii noastre în timp ce războiul făcea ravagii pe teritoriul european”, a spus ea în Parlamentul European de la Strasbourg.

Ursula von der Leyen a adăugat că solidaritatea Uniunii Europene cu Ucraina va fi „de nezdruncinat”, în timp ce în sală se afla ca invitată de onoare pe prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska.

Ea a menționat că, până acum, UE a acordat Ucrainei asistență financiară de 19 miliarde de euro, iar această sumă nu include ajutorul militar.

„Mă aflu aici cu convingerea că, prin curaj și solidaritate, Putin va eșua și Europa va învinge. Solidaritatea Europei cu Ucraina va rămâne de nezdruncinat”, a spus Ursula von der Leyen.

În ceea ce privește sancțiunile la adresa Rusiei, ea a completat că „sectorul financiar al Rusiei este în agonie”, iar „industria rusă este la pământ”, amintind că trei sferturi dintre băncile ruse au fost deconectate de la piețele internaționale, aproape 1.000 de companii internaționale au părăsit Rusia și că producția de automobile a scăzut cu aproximativ 75%.

„Armata Rusiei ia cipuri de la mașini de spălat și frigidere, pentru că nu mai are semiconductori, industria rusă este sfârtecată”, a declarat șefa CE.

Dmitri Medvedev, adjunctul șefului Consiliului de Securitate al Rusiei, a calificat proiectul Ucrainei privind garanțiile de securitate drept preludiu la cel de-al Treilea Război Mondial.

Potrivit The Guardian, proiectul prevede că aliații Ucrainei ar trebui să se angajeze la transferuri de arme pe scară largă cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic și la investiții pe mai multe decenii în apărarea țării.

Raportul a fost comandat de Volodimir Zelenski și a fost redactat de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, și de Andrei Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean.

Scopul raportului a fost de a oferi o structură de securitate pentru Ucraina care să garanteze că Rusia nu va încerca să o invadeze din nou și este separat de apelurile lui Zelenski pentru ca Occidentul să intensifice furnizarea de arme.

Posibila viitoare apartenență a Ucrainei la NATO a fost unul dintre aspectele pe care Rusia le-a invocat ca justificare pentru invazia din februarie.

Acum însă, fostul președinte rus Medvedev a amenințat Ucraina. Potrivit agenției de stat ruse TASS, acesta a susținut că proiectul este „un prolog la cel de-al Treilea Război Mondial”.

De asemenea, oficialul rus a mai susținut că acordul propus de Kiev echivalează cu „aplicarea articolului 5 al Pactului Nord-Atlantic în Ucraina”, care înseamnă ccă un atac asupra unuia dintre membrii alianței este considerat ca un atac asupra tuturor membrilor.

Președintele Ucrainei a vizitat miercuri orașul Izium, recent eliberat, din regiunea Harkov. Volodimir Zelenski „a luat parte la ceremonia de ridicare a drapelului național ucrainean și i-a felicitat pe eliberatori”, a declarat purtătorul său de cuvânt, Serhii Nikiforov, potrivit Ukrinform.

Alături de președintele ucrainean au fost ministrul adjunct al Apărării, Hanna Maliar, comandanții armatei și ai altor forțe ale căror unități au participat la eliberarea orașului.

„Evenimentul a debutat cu cei prezenți onorând cu un moment de reculegere în memoria apărătorilor căzuți la datorie, înainte ca președintele Ucrainei să le mulțumească soldaților pentru eliberarea teritoriilor ucrainene și să ridice solemn steagul ucrainean deasupra municipiului! Izium este Ucraina!”, a transmis Brigada 25 Separată Aeropurtată Sicheslav.

Papa Francisc i-a avertizat pe liderii religioși că religia nu poate fi folosită pentru a justifica „răul războiului”, o critică voalată la adresa Bisericii Ortodoxe din Rusia, care l-a susținut pe președintele Vladimir Putin în timpul invaziei neprovocate a Ucrainei, relatează RFE/RL.

Discursul său a fost la cel de-al șaptelea Congres al liderilor religiilor mondiale și tradiționale, organizat în capitala kazahă Nur-Sultan.

„Dumnezeu este pace. El ne călăuzește întotdeauna pe calea păcii, niciodată pe cea a războiului”, a spus Francisc, care nu a menționat în mod specific Rusia sau Ucraina.

Patriarhul Kirill, care și-a exprimat sprijinul pentru Putin și pentru invazie, ar fi trebuit să participe la conferință, dar s-a retras chiar înainte să înceapă. Cu toate acestea, o delegație a Bisericii Ortodoxe Ruse participă la eveniment.

„Dacă Creatorul, căruia i-am dedicat viețile noastre, este autorul vieții umane, cum putem noi, cei care ne numim credincioși, să consimțim la distrugerea acestei vieți?” a întrebat Francisc, care la începutul acestui an l-a avertizat pe Kirill să nu devină „băiatul de altar” al lui Putin.

„Fie ca noi să nu justificăm niciodată violența. Fie ca niciodată să nu permitem ca sacrul să fie exploatat de profan. Sacrul nu trebuie să fie niciodată o recuzită pentru putere, nici puterea o recuzită pentru sacru!”, a spus suveranul pontif.

Kirill a trimis totuși un mesaj congresului, care a fost citit în cadrul reuniunii, în care a avertizat asupra problemelor cauzate de „încercările de a construi o lume fără a se baza pe valorile morale”.

El a criticat mentalitatea seculară a Occidentului și susține că războiul din Ucraina a fost semănat de amenințările străine la granițele Rusiei, descriind în același timp conflictul ca o luptă împotriva unui „establishment” liberal străin care ar fi cerut țărilor să organizeze parade gay ca preț de admitere într-o lume a consumului excesiv și a libertății.

„Aceste încercări au dus nu numai la pierderea conceptului de justiție în relațiile internaționale, ci și la confruntări brutale, conflicte militare, răspândirea terorismului și a extremismului în diferite părți ale lumii”, a declarat Kirill în mesajul său.

Congresul de la Nur-Sultan reunește creștinii, evreii, musulmanii, budiștii, hindușii și alte religii printre cele 100 de delegații prezente pentru a discuta despre rolul religiei în dezvoltarea umanității în lumea modernă.