Război în Ucraina | Sute de arestați după protestele din Rusia. Președintele Consiliului European: UE, „neclintită” în susținerea Ucrainei

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a condamnat miercuri în timpul unui interviu cu reporterii adunați la sediul ONU de la New York decizia președintelui Rusiei, Vladimir Putin, de a mobiliza 300.000 de rezerviști pentru războiul din Ucraina.

Potrivit BBC, Scholz a transmis că decizia lui Putin reflectă un „act de disperare” și a dat asigurări că Germania nu va accepta rezultatul așa-ziselor „referendumuri” ce vor avea loc pe teritoriile ocupate de Rusia din sudul și estul Ucrainei.

Anunțul cancelarului german reflectă, de altfel, poziția Occidentului cu privire la organizarea unor astfel de scrutine. După anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014, Occidentul a refuzat să recunoască pretențiile de suveranitate ale Moscovei.

Până în momentul de față, doar câteva țări recunosc peninsula Crimeea ca făcând parte din Moscova, printre care Iran și Coreea de Nord - ambele, state paria.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pentru agenția de știri Reuters că speră ca războiul dintre Ucraina și Rusia „să se încheie la masa negocierilor”.

Potrivit BBC, el insistă că acest lucru se poate întâmpla doar dacă Kievul obține un rezultat acceptabil în orice acord la care se va ajunge.

Vorbind după ce Vladimir Putin a făcut apel la prima mobilizare a Rusiei de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, Stoltenberg spune că discursul sugerează că liderul rus a subestimat invadarea Ucrainei. Putin „a făcut o mare greșeală de calcul”, a adăugat el.

Secretarul general al NATO, care se află, de asemenea, la New York pentru Adunarea Generală a ONU, a declarat că aliații NATO prezenți vor continua să ofere „sprijin fără precedent Ucrainei” pe durata războiului.

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a declarat că președintele rus Vladimir Putin este „în mod clar speriat”, după ce a anunțat o mobilizare parțială și a amenințat cu folosirea armelor nucleare.

„Amenințarea a fost întotdeauna reală, având în vedere că Rusia este o putere nucleară. Și vedem că acest război nu se desfășoară conform planurilor lui Putin, așa că este clar că îi este frică. De aceea face următorii pași: Mai întâi, face referendumurile false pentru a spune că acestea sunt teritorii rusești, apoi, când Ucraina va lansa contraofensiva (pentru recuperarea teritoriilor, n.r.), va declara că Ucraina atacă acum Rusia și apoi, știți, dă motive pentru a continua escaladarea”, a declarat Kallas pentru Jim Sciutto de la CNN.

Kallas a adăugat că Estonia nu a văzut niciun indiciu că Putin ia măsuri pentru a-și pune în aplicare amenințările nucleare.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a punctat și el că anunțul privind mobilizarea parțială a lui Putin din Rusia „nu este o surpriză” într-un interviu pentru publicația germană BILD.

„Vrea să înece Ucraina în sânge, dar în sângele propriilor lui soldați”, a declarat Zelenski, făcând referire la decizia președintelui Rusiei de a mobiliza 300.000 de rezerviști pentru războiul din Ucraina.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a declarat într-un discurs adresat Adunării Generale a ONU că „în ultimul an lumea noastră a cunoscut mari tulburări” și un „război brutal și inutil ales de un singur om”, scrie BBC.

El spune că Rusia, care este membru proeminent al Consiliului de Securitate al ONU, și-a invadat vecinul, adăugând că Moscova a „încălcat cu nerușinare” principiile de bază ale Cartei Națiunilor Unite.

Biden spune că Vladimir Putin a adus amenințări nucleare împotriva Europei, adăugând că Rusia cheamă tot mai mulți soldați la luptă și că încearcă să anexeze părți din Ucraina.

„Lumea ar trebui să vadă actele scandaloase pentru ceea ce sunt”.

Președintele SUA a spus că vrea ca războiul să se termine în „termeni drepți”, mai precis „în termenii pe care i-am semnat cu toții, și anume că nu poți cuceri teritoriul unei națiuni prin alegere”.

„Singura țară care stă în calea acestui lucru este Rusia”, spune el.