Linkuri accesibilitate

LIVE Lazăr și Toader față în față la interviul pentru procurorul general. Ministrul, contrat de candidați


Augustin Lazar, procurorul general, susține interviul în fața ministrului Justiției.

Cei patru candidați pentru functia de procuror general al României sunt Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea și Daniel Horodniceanu. Comisia este prezidată de ministrul Tudorel Toader.

Marian Drilea, procuror la DIICOT Brașov, a fost singurul dintre candidați care a susținut necesitatea Secției Speciale pentru anchetarea magistaților, spunând că există suficiente garanții că aceasta va fi independentă.

LIVE Interviurile susținute de candidați

Prezentarea lui Augustin Lazăr.

"Proiectul pe care am onoarea să vi-l prezint astăzi este rezultatul unei experiențe considerabile în Ministerul Public, de 37 de ani. Am avut funcții de conducere timp de 20 de ani. Funcțiile de conducere le-am obținut după 17 ani de activitate".

Augustin Lazăr susține că a făcut parte din echipa care a reformat în 1998 activitatea în Ministerul Public. A fost momentul in care a fost numit pe o functie de conducere in Parchetul General si in care au fost deschise mai multe dosare de privatizari, fraude economice si fraude bancare.
"A fost momentul in care s-a facut jurisprudenta in astfel de dosare."

El spune ca in mandatul de 3 ani care se incheie, au fost rezolvate circa 1,4 milioane de cazuri si cele doua "mari dosare istorice": Mineriada si Revolutia din decembrie 1989.


In politia judiciara s-au schimbat generatiile de politisti: "Potivit MAI, 17 mii de politisti au parasit sistemul, iar acestia au trebuit sa fie pregatit."

Incepand cu 2017 a inceput sa se pronunte in public despre drepturile fundamentale. "Am considerat ca este important, inca din 2017, sa conturam un proiect numit Protectia drepturilor omului si a drepturilor fundamentale in faza de urmarire penala," spune Lazar.

"Masurile asiguratorii pentru recuperarea prejudicilor sunt in centrul activitatii noastre. Vorbim de 2,3 miliarde de lei in 2018. Arata interesul Ministerului Public pentru recuperarea produsului infractional."

Schimb de replici între Toader și Lazăr

Disputa dintre cei doi a început pe tema activității lui Lazăr în comisia de eliberări conditionate de la Aiud, ministrul ținând să precizeze că el nu a făcut parte din nicio comisie de liberări conditionate în periada comunistă.

Întregul interviu a fost marcat de tensiunea dintre cei doi, Toader îmăungându-l de mai multe ori pe Lazăr.


Tudorel Toader: Alta intrebare cu caracter general. Am vazut in spatiu public ultimile incidente raportate la cariera dumneavoastra profesionala.
Augustin Lazar: Care este intrebarea?

Tudorel Toader: Vis-avis de acele indente. Cu dezvaluirile acestea si cu calificativele care vi s-au adus.

Augustin Lazar: Atat eu cat si dumneavoastra am exercitat inainte de 1989 functia de procuror. Eram la inceput de cariera, incercam sa ne dam seama despre tot. In mod cert, procurorii tineri incercau sa respecte cadrul legal. Cadrul legal trebuie analizat la standarul etic de acum, cel european.

Cadrul legal de atunci nu avea standard. Eu am si exprimat scuze publice si regretele mele personale pentru oameni. Spun public adevarul chiar daca deranjeaza pe cineva.

Tudorel Toader: Unii spun ca scuzele nu sunt in numele institutiei, ca aceste scuze ar trebui sa fie in nume persoanl. Cand ati intrat in procuratura?


Augustin Lazar: La 1 martie 1982. Dreptul de semnatura l-am avut dupa 6 luni.


Tudorel Toader: Eu nu am facut parte din comisiii de eliberari conditionate, este voba si de arondarea penitenciarului. In trecutul meu profesional se poate uita oricine, este totul transparent.​

Tudorel Toader: Protocolul din 2009 pe care mi l-ati trimis nu avea ultimile doua pagini, nu stiam cine l-a semnat. L-am gasit la CSM. Ulterior a aparut cel din 2016. Ulterior s-a dovedit ca au fost mai multe protocoale. Ce parere aveti despre asta?


Augsutin Lazar: Am o memorie foarte buna. Este si inregitrarea. Discutia era despre pretinse echipe mixte. Toata discutia a venit despre pretinsa existanta unor echipe secrete, care amesteca procedurile procesuale. Eu am zis Doamen-Dumnezeule, acaesta inginerie nue ste posibila.

Noi vorbeam despre pretinsa existenta a protocoalelor. Nu intrati in faza a doua, cum s-a aplicat. Eram in faza daca au existat.

Tudorel Toader: Ce parere aveti de decizia CCR in acest caz.


Augustin Lazar: Vreau sa fiu practic, m-am uitatat la partea protocolului din 2016 care spune ca respecta exigentele constitutionale. Am aici decizia CCR, am adus-o cu mine.

Ea spune ca respecta exigentele constitutionale, insa sunt trei termeni "care pot sa permita...", si sunt de acord cu asta. Sunt de acord cu decizia CCR.​

Tudorel Toader: Procurorii au o inteligență superioară, față de cine? Când zici superioară ai un element de raportare.


Augustin Lazar: Celor inferiori. Nu vreau să ofenzez pe nimeni. Vreau să spun că procurorii fac parte din categoria magistraților, care cu toții sunt produsul INM.

Tudorel Toader: Ce facem cu cei care nu au finalizat la INM?


Augustin Lazar: Nu există oameni care au intrat în sistem fără să fi finalizat la INM.

Tudorel Toader: Stiu că știți ca se filmează și vreți să acoperiți întrebarea. Când faci o comparație, care este termenul? Am înțeles că nu vreți să ofensați pe nimeni.

Prezentarea procurorului Marian Drilea

Marian Drilea a vorbit despre tensiunile existente în sistem referitoare la înființarea Secției de anchetare a magistraților,susținând că maniera de reglementare a structurii aduce suficiente garanții de independență.

"Aceste negocieri pe care reprezentanții abilitați le poartă cu reprezentanții Uniunii Europene în privința Mecanismului de Control și Verificare (MCV), prin recomandările făcute, au determinat reacții, atât din partea procurorilor, cât și din partea judecătorilor. Aceste tensiuni sunt generate de modul de reglementare în principal a acesti secții nou înființate și de rolul și de modalitatea în care-și îndeplinește atribuțiile pentru că foarte mulți socotesc că această Secție ar trebuie desființată sau nici măcar nu ar fi trebuit înființată", a spus Marian Drilea.

Procurorul a subliniat că existau și înainte de înființarea acestei Secții structuri care investigau posibile infracțiuni comise de magistrați.

"Mergând un pic la originea modalității de răspundere a magistraților, am constatat că încă din 2004 existau birouri de anchete speciale pentru magistrați și polițiști și pentru procurori care au fost transformate ulterior în secții. Apoi atribuțiile au fost împărțite Secției Penale de Criminalistică și DNA-ului și în prezent acestei secții nou-înființate. Ei, în condițiile în care de fapt, ce-i dă valoare acestei Secții? Factorul uman. Pentru că modalitatea de reglementare consider că aduce suficiente garanții de imparțialitate și independență. Criticile, în principal, ce vizează? Criticarea dreptului la un proces echitabil pentru că, raportat la numărul de magistrați care funcționează actualmente în cadrul Secției se presupune că procedurile vor dura foarte mult, raportat la volumul cauzelor înregistrate. De aceea, măsura este mai mult cu caracter administrativ pentru că prin completarea numărului de magistrați și de polițiști și alocarea resurselor financiare și materiale, această chestiune poate fi rezolvată", a spus Drilea.

El a susținut că garanția de independență este dată de faptul că procurorii Secției de investigare a infracțiunilor din justiție sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii.

"Dar garanția de ce este dată? De faptul că procurorii sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, care este garantul independenței justiției, iar CSM este format din membri aleși de adunările generale ale procurorilor. Nu există nicio formă de imixtiune, este doar o presupunere actuală pentru că oricare din procurori poate participa și la o candidatură pentru ocuparea unui post de execuție și a unui post de conducere. Procedura este deschisă tuturor procedurilor. Cei care contestă sau cei care au vreo îndoială că lucrurile ar putea să se desfășoare altcumva decât prin cadru legal pot participa și să infirme această prezumție care la momentul actual se bazează pe câteva elemnete pentru că chestiunea nu este continuată mai departe prin acțiuni în justiție", a mai spus Drilea.

Cine sunt cei patru candidați

Primul care și-a anunțat candidatura a fost Augustin Lazăr, cel căruia ministrul justiției i-a cerut revocarea din funcție în octombrie trecut și pentru postul căruia a declanșat procedura de selecție în 14 martie. Aceste gesturi sunt doar vârful aisbergului unei relații proaste, presărate cu dese contraziceri publice legate de modificările legilor justiției și de presiunile asupra magistraților. Faptul că procurorul general nu a avut ezitări în a-și exprima criticile atât în contextul Ordonanțelor de urgență date de Tudorel Toader, cât și în cel al revocării din funcție a șefei DNA, Codruța Kovesi, că s-a plasat de partea procurorilor atunci când aceștia au protestat public față de atacurile la independența justiței, i-a atras ostilitatea ministrului.

În veritabilul rechizitoriu în 20 de puncte prin care i-a cerut revocarea din funcție, Toader i-a reproșat printre altele exact aceste poziționări publice. De cealaltă parte, nici Lazăr nu a rămas dator: „Cu acest discurs plin de ofense la adresa magistraturii în general, a Ministerului Public în special, actualul ministru al Justiției va intra în istoria tristă a justiției și a politicii românesti. Discursul ne arată nivelul la care se afla instituția în holul căreia poate fi văzută zilnic statuia fondatorului Mihail Kogălniceanu, precum și nivelul la care se dorește a fi situată justiția din România”. ( septembrie 2018)

Nici cu Daniel Horodniceanu, ministrul nu a avut o relație chiar amiabilă, mai ales că DIICOT sub șefia sa a criticat OUG 13 și modificările aduse legilor justiției prin comunicate de presă tăioase. ”Diavolul se ascunde în detalii”, spunea Horodniceanu după dezbaterile la Codurile penale din comisia Iordache și atrăgea atenția că dacă legile justiției trec în această formă, ”multe dosare se vor închide”. Momentul culminat al dezacordului a fost atins atunci când ministrul l-a susținut deschis la șefia DIICOT pe Felix Bănilă, gest pe care Horodniceanu l-a catalogat drept ”o preluare ostilă a DIICOT”. Când procurorul general i-a prelungit interimatul lui Horodniceanu la conducerea instituției cu 6 luni, Toader și-a arătat public nemulțumirea.

Pe de altă parte, este adevărat că Daniel Horodniceanu a devenit mult mai incisiv și vocal după ce n-a mai fost la conducerea DIICOT. A devenit membru al Mișcării pentru apărarea statului procurorilor, a participat la recentele proteste ale magistraților și a luat poziții ferme față de ordonanțele de urgență pe care le pregătește ministrul Tudorel Toader.

În mandatul de 3 ani la conducerea DIICOT, Horodniceanu a avut de gestionat dosare complicate, precum cazul Black Cube privind spionarea şefei DNA, dosarul medicului Lucan sau dosare de terorism, cazul extremiştilor maghiari sau al adolescentului din Craiova acuzat de jihadism, ambele soldate cu condamnări. Un eșec este dosarul Romgaz, care a fost anulat de camera preliminară de la Înalta Curte din cauza unor greșeli procedurale făcute de procurorul de caz , pe care Horodniceanu l-a înlocuit prea târziu pentru a mai putea salva dosarul.

Horodniceanu și-a depus candidatura și pentru funcția de procuror european. Estre puțin probabil ca fostul șef al DIICOT să fie pe placul ministrului Toader, cel care prezidează comisia de la minister.

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct între 2006 și 2013, perioadă în care Laura Kovesi conducea parchetul general, iar în 2017 era secretar de stat în minister. Era perioada OUG 13. Provine de la Parchetul Curții de Apel Brașov, unde s-a întors după terminarea acestor funcții. Între 2013 și 2016, Gabriela Scutea a fost înalt reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană.

Scutea a părăsit Asociația procurorilor în octombrie 2018 când aceasta a fost preluată de procuroarea Elena Iordache, cea cu care a ”băut o cafea” ministrul Toader când s-a dus la Parchetul general să anunțe declanșarea procedurii de selecție pentru procurorul general, și, alături de Bogdan Gabor, a intrat în nou înființata Miscare pentru apărarea statului procurorilor, care s-a poziționat constant împotriva modificării legislației penale și a îndemnat la proteste. Scutea nu a avut poziții publice pe aceste teme, dar simpla asociere cu Kovesi ar putea să o facă indezirabilă în ochii ministrului.

Despre procurorul Marian Drilea de la DIICOT Braşov nu se știu prea multe, cu excepția faptului că a ajuns în atenţia presei în 2012, după ce l-a interceptat pe preşedintele Traian Băsescu, în dosarul „Motorina”. Stenogramele din acest dosar, convorbiri dintre fostul șef al ANAF, Blejnar, Traian Băsescu, și Elena Udrea, pe vremea aceea minstru al Turismului, au fost date pe surse publicităţii, iar cazul a ajuns în fața Inspecției judiciare a CSM, care însă a clasat raportul, spunând că la dosarul respectiv a avut acces un număr mare de persoane, nu doar Drilea. Acesta a cerut CSM să-I apere reputația profesională, dar CSM s-a promunțat doar partial pe caz. În 2013, Marian Drilea a cerut CSM să-I aprobe încetarea detașării la Institutul Național de Magistratură.

Despre Drilea, au existat informații că ar fi dorit, în 2012, postul de șef la DNA, fiind susținut de fostul premier Victor Ponta de care îl lega pasiunea comună pentru raliuri. Drilea a mai bătut la porțile DNA și în perioada de început a instituției, pe vremea ministeriatului Monicăi Macovei, dar nu a avut succes.

XS
SM
MD
LG