„Sunt analizate toate posibilitățile: de la prelungirea stării de urgență, instituirea stării de alertă, emiterea ordinului privitor la epidemie cu risc major și varianta în care nu va fi necesară nicio formă specială. Decizia o vom lua pe măsură ce ne apropiem de data de 15 mai și decizia va depinde de evoluția epidemiei”, a anunțat, miercuri premierul Ludovic Orban.
Întrebat dacă se gândește la reluarea unor activități economice, premierul a răspuns: „Am căutat (...) să limităm la maximum numărul de activități economice pe care le-am restricționat. Privitor la fiecare restricție existentă a unei activități economice, facem o analiză foarte serioasă epidemiologică. Ne gândim la ce posibile măsuri de protejare a angajaților la locul de muncă și care este eficiența acestor măsuri”.
Orban nu crede că restaurantele vor fi deschise în prima fază a relaxării restricțiilor: „În primă fază, e puțin probabilă reluarea activității restaurantelor. Între măsurile de relaxare a restricțiilor vom avea o perioadă de 15 zile, pentru a vedea efectele. În funcție de evoluție, vom lua noi decizii”.
Întrebat, de asemenea, dacă lunile iulie și august vor fi de vacanță, premierul a spus că nu a fost încă luată decizia finală.
„Ministerele sunt implicate în adoptarea unor protocoale pentru fiecare activitate economică”, a declarat Orban.
Potrivit lui Ludovic Orban, este „prematur” să vorbim acum despre perioada concediilor.
„Facem o evaluare a riscurilor în funcție de deplasare pentru a putea stabili care sunt tipurile de deplasări în afara localității pe care le vom permite. În ceea ce privește sezonul turistic, e prematur să facem anunțul sau să luăm decizii.
Ne-am dori ca să existe posibilitatea reală ca oamenii să-și petreacă concediile în destinații de vacantă, dar nu se poate anunța acum cu certitudine dacă se va da drumul la activități. Asta va depinde de evoluția epidemiologică”, a spus Orban.
Despre românii care pleacă la muncă peste hotare, șeful Guvernului a precizat că, la nivel european, ei fac toate demersurile necesare pentru a le fi asigurate drepturile. În multe cazuri, însă, nu s-a putut face nimic pentru că decizia de plecare a fost luată de oameni în baza relațiilor anterioare pe care le-au avut cu angajatorii, nu pe baza unei colaborări cu agențiile.
„Oamenii pleacă prin intermediul agențiilor de plasare a forței de muncă, acreditate de Ministerul Muncii. Acesta și ministerul de Externe au discutat cu omologii din țările unde ajung românii. Ministrul Transporturilor a emis un ordin special privind deplasarea acestor oameni. România e stat membru UE. Există libertate de mișcare a oamenilor. Fiecare decide să lucreze în altă țară.
A doua formă de deplasare, asupra căreia nu avem posibilitatea de a interveni, e relația persoană dintre angajat și angajatorul la care a mai lucrat. Oamenii să se asigure că, atunci când iau decizia de a pleca, au contract de muncă clar, care să stipuleze chestiunile ce țin de cazare, protecție, salariu”, a explicat premierul.
Declarațiile au fost făcute de premier la uzina de produse speciale din Dragomirești, județul Dâmbovița.
„Ne-am fixat ca obiectiv să producem cantitățile de echipament de protecție necesare în România. Practic uzina de producție specială Dragomirești este prima capacitate economică care a achiziționat utilajele și a pus în funcțiune liniile automatizate pentru producerea pe scară largă a două tipuri de măști. Acest tip de mască N95, echivalent de FFP3. Materialul utilizat pentru această mască a fost testat într-un laborator din Belgia și are grad de protecție de 99,8%. De asemenea, tot la această unitate economică intră în fabricație măștile chirurgicale, măștile de largă utilizare care vor fi folosite după 15 mai.
În privința măștii chirurgicale, e vorba de această mască binecunoscută pe care o să o și port. Materialul utilizat, conform certificării, e de un procent foarte mare de protecție, de aproape 80%. Gradul de penetrabilitate a măștii de către virus e foarte mic".
Orban a mai spus că au fost achiziționate utilaje care permit producția acestor măști în sistem automatizat.
„Capacitatea de producție pentru măști chirurgicale între 300 și 350.000 de măști pe zi. Pentru măștile de tip FFP3, capacitatea de producție va fi între 70 și 75.000 pe zi. Îl felicit pe ministrul Economiei, echipa de aici care s-a mișcat extrem de repede și care va permite ca pe piața românească să intre astfel de produse realizate în România. Sunt și alte companii care au solicitat autorizarea pentru producția de măști. La ora actuală au fost avizate 9 companii pentru producția de măști chirurgicale. De asemenea, există un proiect privat susținut de Guvern pentru a produce în România materialul necesar pentru aceste măști. Și în privința materialului necesar, încă nu-l produce în România, încă îl importăm și obiectivul e să-l producem în țara noastră", a declarat premierul.
