Linkuri accesibilitate

Klaus Iohannis: O relaxare prematură ar putea distruge toate rezultatele de până acum


Președintele Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a susținut marți seara o conferință de presă de aproape două ore, la Cotroceni, cu privire la relaxarea restricțiilor în criza COVID-19 după 15 mai.

Declarațiile președintelui Klaus Iohannis:

  • Iată că a trecut o lună și jumătate de când am instituit starea de urgență. Este mai mult de o lună și jumătate de când, din păcate, trăim cu această epidemie. Din motive de distanțare, din motive de siguranță, am avut mai degrabă declarații de presă și am considerat că este bine să revenim la o formă mai interactivă. În consecință, am invitat jurnaliști acreditați la Cotroceni să vină astăzi la o conferință de presă. După o introducerea pe care o voi face, jurnaliștii prezenți vor avea posibilitatea să-mi adreseze întrebări legate probabil de epidemie, de politică și alte teme de actualitate.
  • Acum, după o lună și jumătate, deja putem să tragem destul de multe concluzii și concluzii statistice și aș începe prin a remarca că, în această epidemie, autoritățile împreună cu medicii și împreună cu românii au obținut până acum rezultate notabile.
  • Românii au dovedit că au simț civic, au echilibru și, da, societatea românească a dovedit maturitate, însă se discută foarte mult în aceste zile despre măsurile de relaxare. Sigur, vom ajunge și acolo. Eu am menționat că după 15 mai anumite restricții vor fi reduse, dar trebuie să fim foarte, foarte atenți. Nu am atins maximul în România și o relaxare prematură ar fi fundamental greșită și poate să distrugă toate rezultatele bune pe care le-am obținut până acum. Și, ca să nu rămână doar așa, o afirmație din partea mea, am pregătit și un grafic, pe care îl puteți urmări.
  • Sper că acest grafic apare imediat și pe ecran. Este un grafic care ne permite comparații directe între state care ne interesează. De obicei, datele care se comunică sunt date de total - în total câți bolnavi sunt într-o țară sau alta - însă populațiile sunt foarte diferite de la țară la țară, și atunci am întocmit un grafic care arată numărul de bolnavi dintr-un milion de locuitori, și un milion este un milion și în România, și în Spania, și în Italia, și în Statele Unite. Aveți graficul în față și cred că se observă foarte ușor că am ajuns la diferențe foarte mari între diferite state. De exemplu, sus, regretabil, dar asta este statistica dată de Organizația Mondială a Sănătății, Spania - aproape 5.000 de spanioli dintr-un milion de locuitori din Spania sunt coronapozitivi. Putem să vedem în Italia, avem mai puțini, sub 3.000, deci mai puțin de 3.000 de italieni dintr-un milion sunt infectați. Avem date foarte apropiate de Italia și în Statele Unite ale Americii, este acea steluță albă. Avem date și din Israel, din Marea Britanie, din Germania.
  • Și, dacă ne uităm cu mare atenție, găsim și datele din România, care sunt cele mai de jos, triunghiurile galbene, ceea ce arată că în România avem aproximativ 600 de bolnavi dintr-un milion de români. Deci, 4.900 de spanioli dintr-un milion de spanioli, 600 de români dintr-un milion de români. De asta am spus că autoritățile, împreună cu medicii, împreună cu românii care s-au ținut de ce li s-a cerut, au, până acum, rezultate foarte bune. N-ar fi păcat să dăm cu piciorul la aceste rezultate obținute greu?
  • Eu sunt foarte conștient că oamenilor le-a fost greu să stea acasă, le-a fost greu să își reducă viața într-un fel total neașteptat. Eu sunt foarte conștient că medicilor le-a fost extrem de greu, că personalului medical i-a fost extrem de greu și îi este în continuare, dar împreună am obținut aceste rezultate. Și, repet: pericolul nu a trecut. Pericolul nu a trecut și este nevoie în continuare de maximă atenție.
  • Faptul că din 15 mai este posibil să relaxăm anumite măsuri nu înseamnă în niciun caz că revenim la viața noastră normală pe care am avut-o înainte de epidemie. Deci 15 mai, dragii mei, nu înseamnă o revenire bruscă la normalitatea pe care am cunoscut-o.
  • În realitate, experții ne spun că nici nu știm când vom reveni la o viață normală, așa cum o știm noi de dinainte de pandemie.
  • Vor rămâne foarte multe restricții în vigoare:
    • nu vom putea să ne întâlnim decât maximum câte trei,
    • nu vom putea, o vreme destul de bună, să ieșim, de exemplu, la restaurant sau la mall.
    • Nu vom putea, imediat după 15 mai, nici măcar să plecăm din localitate, decât dacă avem un motiv foarte serios. Aceste lucruri, sigur, vor fi încă detaliate.
  • În majoritatea unităților - fie ele comerciale, sau economice, sau de stat - la ușă va fi cineva care ne măsoară temperatura, să nu permitem accesul persoanelor bolnave, fiindcă ele reprezintă un risc. Iată câte și mai câte restricții vom avea.
  • Marile festivaluri probabil nu vor avea loc în acest an. Nu putem să riscăm să avem un număr mare de persoane adunate într-un loc.
  • Știu că sunt mulți care își doresc, de exemplu, să se reia competițiile sportive. Dacă se vor relua - atenție, dacă se vor relua - există o probabilitate mare să se reia fără spectatori.
  • Deci lucrurile, în niciun caz, nu vor intra, din păcate, repede în normalitate, iar măsurile pe care le vom lua de reducere a restricțiilor vor fi graduale, nu se întâmplă totul dintr-o dată.
  • În 15 mai va fi ceva, de la 1 iunie, dacă totul merge bine, atenție, încă ceva, din 15 iunie încă ceva, din 30 iunie sau 1 iulie încă ceva și întotdeauna cu ochii pe statistică. Dacă după o măsură crește dintr-o dată numărul de bolnavi, măsura se ia înapoi, nu avem ce face. Deci trebuie să fim foarte, foarte atenți.
  • E nevoie de atenție, este nevoie de echilibru, este nevoie de o abordare responsabilă. În timpul stării de urgență, majoritatea măsurilor au fost coercitive, le-am impus prin decret, care a fost aprobat de Parlament. Ușor, ușor autoritățile trebuie să se retragă puțin din această atitudine coercitivă și oamenii simpli trebuie să preia responsabilitatea.
  • Vom avea, de exemplu, după 15 mai obligația să purtăm măști când suntem în spații publice închise, când mergem cu autobuzul, cu metrou, cu trenul, și așa mai departe. Deci, lucrurile vor evolua gradual.
  • Guvernanții au acționat corect, specialiștii au venit cu sfaturi și cu soluții bune, și acum urmează să dăm și noi exemplele, noi, simplii cetățeni, să dăm exemple. Că am vorbit de guvernanți, să știți că, atunci când a început epidemia, rezervele României au fost goale, nu au existat pur și simplu. Nu au existat rezerve de măști, nu au existat rezerve de biocide, au existat foarte puține medicamente și acestea toate au trebuit procurate într-un timp record, și s-au procurat. S-au folosit nu doar banii puțini care au fost la visteria noastră, s-au folosit cu mare succes și banii europeni, și se folosesc în continuare - am dat niște date săptămâna trecută, când am avut Consiliul European în format de videoconferință.
  • România are acum acces la un miliard și jumătate de euro din fondurile europene aferente acestui exercițiu bugetar, care vor fi folosiți pentru achiziții de dispozitive medicale, medicamente, pentru sporurile care se vor da medicilor și personalului din spitale, și așa mai departe. Am obținut aceste lucruri de la Uniunea Europeană, sunt bani pentru români, sunt bani pentru spitalele noastre, pentru personalul nostru, pentru resursa umană din România.
  • În paralel, obligați și de epidemie, dar și împinși de pretențiile electoratului, Guvernul a început să pună în practică reforme, reforme promise, reforme necesare, reforme oportune. De exemplu, s-a progresat foarte mult în materie de digitalizare a administrației. Asta e partea pozitivă. Deci, în felul în care s-a reacționat și până acum, am obținut rezultate notabile.​
  • Nu toți însă, nu toți politicienii au dorit să fie de partea care se ocupă de îngrădirea epidemiei, de partea care se ocupă de români.​
  • Avem un contraexemplu, mare cât Casa Poporului. Contraexemplul este Parlamentul și modul în care unele partide și unii lideri au înțeles și înțeleg să folosească această nenorocire pentru câștigul lor electoral în această perioadă critică.
  • În Parlament, fie că s-a lucrat în sistem video sau la distanță, fie că s-au adunat unii, am văzut un spectacol ciudat, un spectacol sinistru, aș zice, un festival deplorabil, instrumentat de aceiași politicieni. Care și înainte de criză au avut un comportament destul de nociv și cert demagogic, oamenii care au lăsat România fără bani.
  • Banii românilor au fost risipiți pe guvernele pesediste. Acești bani au fost risipiți în loc să fie investiți acolo unde aduceau un câștig pentru toată țara. Este trist ca, după ani și ani de guverne pesediste, să ne găsim în situația să facem față unei epidemii groaznice cu vistieria aproape goală, fără rezerve, și tot aceiași pesediști să strige în Parlament că Guvernul și Președintele nu fac ce trebuie. Este ceva jalnic.
  • Și, în plus, vin aproape zilnic cu inițiative, care de care mai populiste - vor să ofere tot, că, așa-i?, nu dau de la ei - măsuri populiste care este imposibil să fie puse în practică de cineva.
  • Aceștia sunt politicienii care se cațără pe spaimele oamenilor și votează legi inaplicabile, doar pentru a câștiga capital electoral. Este ceva jalnic.
  • Au fost o serie de gesturi iresponsabile în Parlament, transformate în acte normative care apasă asupra bugetului public, care și așa este sub un stres enorm, fiindcă din cauza epidemiei avem probleme economice mari. Putem să gestionăm economia României, dar în niciun caz nu se poate așa, cu gesturi populiste, un gest după altul, după altul.
  • Dăm la toată lumea? Ok, dăm, de unde să dăm? Putem să dăm doar atât cât este.
  • Iar acești politicieni, ca să trag linie, că nu vreau să vorbesc prea mult despre ei, n-au învățat nimic din greșelile trecutului și ei compromit, prin acest comportament, viitorul întregii națiuni.
  • Ei compromit prin acest comportament populist, demagogic, viitorul generațiilor de români care vor veni după noi. Și vă spun drept, eu nu voi tolera așa ceva!

Întrebările jurnaliștilor:

Cum considerați că au gestionat autoritățile pandemia, se putea face mai mult?

Klaus Iohannis: Autoritățile s-au comportat responsabil, au luat năsurile corecte și la timp. Inclusiv măsurile economice sunt de bun simț și care vor ajuta real economia. Trebuie să facem diferența între măsurile care ajută real și cele populiste.

A existat la nivel european o coordonare în criza Covid 19?

Klaus Iohannis: La început, coeziunea a fost mai puțină. Fiecare stat membru s-a concettrat pe propriile probleme, multe granițe s-au închis. Dar în paralel Comisia Europeană a venit cu măsuri de sprijin și au reușit – de acolo a venit 1,5 miliarde de euro pentru România, de exemplu. Pe parcurs, lucrurile s-au îmbunătățit, iar la ultimul Consiliu European am convenit ideea unui mare Fond de revenire a economiei, va fi corelat cu viitorul buget al UE.

Discuție despre muncitorii români zilieri în Germania și Austria. Știați despre modul în care au plecat, claie peste grămadă?

Klaus Iohannis: În fiecare an, din păcate, mulți români au plecat la muncă în străinătate. Peste 4 milioane au plecat după Revoluție. Dar sunt și mulți care pleacă sezonier și cu banii câșltigați își duc traiul în România. Majoritatea pleacă sub contract cu firme, nu sunt organizați de stat. Este alegerea lor și va trebui să ne gândim bine cum le putem oferi un viitor în România. Însă se pare că la început au existat probleme organizatorice. Pe parcurs ele au fost remediate. Cei care au greșit trebuie să plătească.

Se discută despre amânarea alegerilor parlamentare pentru 2021. Sunteți de acord?

Klaus Iohannis: Primul lucru e că ne spun tot mai mulți experți că nu vom scăpa de virus și va trebuie să găsim un mod de a trăi cu această boală. Sper să ajungem ca în cazul gripei, să avem câșiva bo,navi și restul societății să poată funcționa. E prematur să spunem că vom avea alegeri în orctombrie, noiembrie, decembrie. Important e să le facem când nu va fi un pericol pentru populație. Nu voi fi de acord să facem alegeri când epidemia încă există. Îmi doresc să avem în toamnă alegeri locale și parlamentare, dar dacă nu vor fi în siguranță, le vom amâna.

Ar fi utilă selectarea unor sectoare esențiale de producție în UE sau la nivel național?

Klaus Iohannis: Da. Trebuie să încurajăm sectoare strategice să se relocheze în Europa. La începutul pandemiei a trebuit să cumpărăm echipamente din țări care sunt foarte departe de noi – nu doar geografic, ci din punct de vedere al percepției unui sistem democratic. Nu cred că cineva găsește că e un lucru bun să nu avem pe ce pune mâna în momente de criză. Va exista o regândire a lanțurilor de producție în UE pentru produsele strategice. Sunt convins că vor exista suficienți antreprenori români care vor produce produse strategice.

Ce soluții au părinții care trebuie să revină la muncă?

Klaus Iohannis: Există legea care permite unui părinte să stea acasă. Cred că foarte mulți au o problemă cu asta. Dar ce problemă ar avea dacă copilul ar veni bolnav de la școală? Ar fi mult mai complicat. Această lege sprijină practic părinții, fiecare familie va găsi o soluție în speranța că această criză nu va dura prea mult

Ați dat ieri un exemplu din Franța, ați spus că s-a redeschis experimental o școală. Oficialii francezi vă contrazic.

Klaus Iohannis: Informația e corectă, e un exemplu corect. Uni ați cerut informația, e un studiu făcut de Institutul Pasteur, e verificabil. Am spus că există un exemplu care ne arată că situația în școli de complicată. Însă decizia de a nu deschide școlile în România s-a bazat pe faptul că distanțarea nu poate fi realizată, elevii merg de acasă la școală și pot duce boala acolo sau pot duce boala acasă. Iar unii trăiesc și cu bunicii. Din aceste motive, și încă altele, am decis să nu redeschidem școlile, decât pentru clasele terminale. Acești elevi din clasele terminale nu sunt obligați, au oportunitatea să meargă pentru a-și pregăti examenele. Sunt și multe alte exemple pe care nu le-am mai dat. Puteam să vă spun că în Italia s-a luat aceeași decizie, de a nu se deschide școlile până în septembrie. În Danemarca însă, s-au deschis școlile, dar probabil că acolo sunt alte condiții, mai puține școli fără apă curentă sau cu lucrul în schimburi

Ne puteți da o dată pentru deschiderea restaurantelor, mall-urilor?

Klaus Iohannis: Aceste lucruri le putem comunica doar pas cu pas, pentru că ele depind de evoluția epidemiei. Săptămâna viitoare vom lua o decizie dacă continuăm cu stare de urgență sau o variantă alternativă. Putem comunica dacă din 15 mai putem merge sau nu la dentist. Deciziile le vom lua săptămâna viitoare. După încă o săptămână – două vom putea să anunțăm viitoarea măsură și tot așa. Dar la unele restricții nu vom putea renunța – de exemplu la mască.

Cum va ajuta statul cetățenii pentru a reveni din punct de vedere social și economic?

Klaus Iohannis: Vom avea măsuri de relaxare pas cu pas. Acum nu putem spune decât ce putem prevedea peste maximum 2 săptămâni. Însă viața tuturor va rămâne luni de zile sub semnul epidemiei. În toamnă vom afla dacă va exista sau nu al doilea val. Experții au păreri împărțite. Mulți specialiști spun că va dura foarte mult până când viața noastră va reveni la normalitate. Dar e evident că apar și oportunități – în piața muncii, pentru noi afaceri.

Cum e respectat dreptul la educație prin cursurile online, când mulți copii nu au acces la net?

Klaus Iohannis: E o problemă importantă. Pentru copiii care nu au acces la net, ministerul va veni probabil cu achiziții de tablete. Acolo unde copiii nu au note în catalog în semestrul 2, vor fi invitați la școală în condiții de maximă siguranță. E o preocupare pe care o am de multă vreme. La conducerea ministerului e preocupare pentru aceste chestiuni. Am discutat despre ce trebui să facă ministerul în vară. Am pretenția ca până în septembrie să găsim soluții pentru copiii care acum nu au acces la învățământul la distanță. Am pretenția să existe ghiduri și pentru profesori pentru predarea online. E foarte mult de lucru. Ținta e întreaga populație școlară și dascălii

După 15 mai va fi stare de urgență sau stare de alertă?

Klaus Iohannis: Discutăm de două săptămâni aceste variante. Decizia nu o vom lua mâine, pentru că vrem să urmărim evoluția situației. Decizia privind prelungirea stării de urgență sau instituirii stării de alertă o vom lua probabil săptămâna viitoare. Pot să vă spun că legislația secundară aferentă variantei în care nu prelungim starea de urgență e aproape finalizată. Am vrut să fim pregătiți din timp pentru ambele variante, ca să nu mai fim în situația de la începutul epidemiei. Vreau să avem legislația clară, rezervele necesare, iar în toamnă să avem rezervele suficiente pentru un al doilea val sau pentru o altă boală.

Ați vorbit anterior de o reevaluare a cheltuielilor bugetare Legea pensiilor înseamnă 10 de miliarde de lei impact doar în acest an. Sunteți de acord cu majorarea de 40%?

Klaus Iohannis: E o chestiune care trebuie analizată de exprți și guvernanți cu mare atenție. Probabil la jumătatea anului guvernul va trebui să ia o decizie. După jumătatea anului lucrurile trebuie foarte bine clarificate. Mi s-ar părea nedrept ca pensionarii să plătească întreaga notă de plată a epidemiei. Când se va face analiza, o să îi rog pe guvernanți să ia în calcul că pensionarii sunt o categorie vulnerabilă. Guvernul o să răspundă la momentul oportun.

Ați spus că parlamentarii promovează măsuri populiste imposibil de pus în practică?

Klaus Iohannis: Luați lista legilor votate trimise de PNL sau de mine la Curtea Constituțională.

Ce ați discutat cu președintele Trump?

Klaus Iohannis: Datele ce pot fi comunicate public din această convorbire au fost puse în comunciatul de presă. A fost o discuție foarte caldă. Am discutat despre măsurile luate, despre materile de protecție, despre ventilatoare, am spus că avem nevoie și președintele Trump a spus că va trimite cât se poate de repede ventilatoare în România. Am discutat despre securitatea flancului estic al NATO și i-am spus foarte franc că noi contăm pe SUA și NATO pentru a ne asigura securitatea.

Când ați vorbit de relaxarea măsurilor ați spus că nu va mai fi nevoie de acele declarații pe proprie răspundere. Cât va mai fi nevoie de ele?

Klaus Iohannis: Săptămâna viitoare vom clarifica toate aceste chestiuni de detaliu. Nu vreau să intru azi în detalii. Este foarte clar că această lună și jumătate apasă foarte mult nu doar asupra economiei, ci asupra stării populației. Cred că a fost nevoie la momentul respectiv de o luminiță la capătul tunelului, că ne gândim la măsuri pentru o nouă normalitate.

Ce ne facem dacă după relaxarea măsurilor, numărul îmbolnăvirilor va crește?

Klaus Iohannis: De aceea relaxarea se face în pași și fiecare măsură trebuie analizată. Dacă după o măsură anume vom avea un număr foarte mare de infecții, atunci va trebui reevaluată acea măsură.

Bugetarii și demnitarii ar trebui să arate un anumit tip de solidaritate?

Klaus Iohannis: Solidaritatea nu poate fi o măsură de coerciție, ea trebuie să vină de la fiecare. Dar sunt foarte bucuros că avem foarte multă solidaritate în societate. Am fost zilele trecute la un centru pentru bolnavi construit doar din resurse private. Am avut firme, antreprenori care au donat echipamente.

Ați dat exemple cu preponderență din mediul privat. Ar trebui să se ia măsuri pentru bugetari sau reducerea indemnizației demnitarilor?

Klaus Iohannis: Sunt convins că vor da dovadă de solidaritate și demnitarii

Ați primit informări de la servicii înainte de începerea epidemiei? Nu era nevoie de măsuri mai stricte la începutul epidemiei, când erau prea puține teste?

Klaus Iohannis: Cred că am reacționat foarte bine și foarte repede. Avem foarte puțin bolnavi în comparație cu alte țări. Siguri că au existat informări, nu doar de la servicii. Cele mai multe le-am primit de la OMS. Noi am ținut cont de acestea și guvernul Orban a luat primele măsuri concrete de achiziții cu mult timp înainte să avem vreun caz în România. Nu s-a întâmplat în multe țări. probabil noi ne-am mișcat mai repede și rezultatele se văd. România a reacționat la timp și proporțional. Guvenrul a făcut o treabă foarte bună

Au existat unele excese din partea oamenilor legii? Au apărut exemple în spațiul public

Klaus Iohannis: Și forțele de ordine au fost prezente și auacționat foarte eficient. E adevărat că au existat și excese, persoanele au fost sancționate, dar sunt foarte puține exemple. Să recunoaștem aceste reușite și să fim și puțin mândri de ei. Nu a mai existat o situație similară în România post-decembristă. Forțele de ordine publică și-au făcut treaba foarte bine.

Ce măsuri de sprijin vor fi pentru micii întreprinzători care au fost nevoiți să închidă afacerile? Când se deschid cabinetele stomatologice, frizeriile?

Klaus Iohannis: Pentru antreprenorii care au probleme reale evident că există o preocupare, vor fi măsuri de sprijin. Primele deja s-au luat. ​Săptămâna viitoare vom lua și decizii care privesc primele sectoare unde vom avea o deschidere, e prematur să vă spun azi

Legea Vacinării e la vot final, deși a trecut din martie de comisii. Au existat presiuni de la anti-vacciniști. Care e mesajul dvs pentru parlamentari?

Klaus Iohannis: Nu comentez inițiativele până ajung la promulgare. Mesajul pentru parlamentari e să fie responsabili

A mai existat o situație de urgență în care președintele Emil Constantinescu a discutat cu liderii Opoziției de atunci. Ați discutat cu liderii Opoziției?

Klaus Iohannis: Eu sunt în legătură cu toți liderii din România. Acest mit al lipsei de dialog e un mit.

Ce mesaj le transmiteți celor din Suceava? Acum 6 luni apreciați activitatea managemetului spitalului, iar 6 luni mai târziu au murit oameni din cauza acelui management.

Am fost de mai multe ori în Suceava, e un oraș în plină dezvoltare, cu oameni harnici. Faptul că s-a ajuns în carantină are foarte multe cauze, probabil și un management defectuos al acestei epidemii. Au avut în Suceava foarte mulți români veniți din afară, fapt ce a contribuit la un număr mare de îmbolnăviri. Sucevenilor le spun să respecte indicațiile autorităților ca să scape de epidemie

Ne puteți spune când ați avut primele semne că va fi o epidemie? S-au făcut rapid achizițiile?

Klaus Iohannis: Informațiile au fost puține și nu foarte lămuritoare la început. Și OMS a stat destul de mult până a anunțat că nu e doar e epidemie în Wuhan. Noi am reacționat la începutul lui februarie, guvernul a emis OUG pentru a putea face achiziții pentru medicamente și echipamente care ar fi trebuit să fie în rezerve, dar din cauza PSD nu era nimic, era zero, gol.

Legislația nu a fost actualizată pentru achiziții și rezerve, chiar dacă PSD a avut timp să actualizeze legislația pe Insula Belina și altele care îi interesau. Pentru un guvern minoritar a fost foarte greu, dar au reușit.

Puteți garanta că nu vor fi probleme cu plata salariilor?

Klaus Iohannis: Am pus această întrebare ministrului Finanțelor și mi-a garantat că nu vor fi probleme. E greu de acoperit deficitul bugetar, dar are soluții. Acesta e răspunsul pe care l-am primit.

Când credeți că va fi reluată activitatea în turism? Ați spus că după 15 mai oamenii nu vor putea pleca din localitate fără un motiv serios.

Klaus Iohannis: Vom lămuri detaliile săptămâna viitoare. Nu putem trata zona de servicii turistice la pachet. E mai ușor să deschidem hotelurile fără restaurante, nu există o problemă de distanțare. La restaurant, problema de distanțare socială e mai complicată.

Există un plan B pentru muncitorii români din străinătate dacă va fi o explozie a cazurilor?

Klaus Iohannis:Toți sezonierii au contracte în care e prinsă și sănătatea. Angajatorul e responsabil. Dar avem exemple de țări în care unii oameni au fost lăsați pe drumuri și MAE a trebuit să îi aducă acasă. Cred că am învățat cu toții din această criză. Dar a fost pentru noi și pentru cei vizați o mare dezamăgire că o țară care i-a chemat, i-a scos pur și simplu pe stradă, i-a lăsat să se descurce singuri.

Ce se întâmplă după 15 mai cu cei care nu își vor permite măștile obligatorii?

Klaus Iohannis: Există un sprijin pentru persoanele defavorizate, ele le vor primi gratuit.

De obicei, măsurile de relaxare sunt dublate de creșterea capcității de testare. România e printre ultimele la teste. Cum să creștem numărul de teste?

Klaus Iohannis: Pentru mine numărul de teste a fost de la început o preocupare. Adevărul că s-a crescut foarte mult, de la câteva zeci pe zi, la aproape de 10.000. Au existat aparate, dar fără personal, au existat laboratoare fără acreditare. Ministerul Sănătății și în special ministrul Tătaru s-au mișcat foarte bine. Dar e nevoie de creștere în continuare. Specialiștii mi-au spus că suntem la un nivel acceptabil raportat la milion de români. Pe de altă parte observ că sunt foarte mulți participanți la discuția publică care cer testarea în masă. Dar OMS comunică faptul că nu prea are rost să facem testări în masă, ci la persoanle care prezintă risc sau suspectă de infecție. Totuși, am solicitat să avem un număr mai mare de testări pe zi, inclusiv în perioada când epidemia va bate în retragere. Cu cât mai multe testări, cu atât mai siguri vom fi. Pe de altă parte, există testele rapide – nu foarte sigure, și testele moleculare, care nu se fac pe loc. Sperăm toți ca industria să dezvolte kituri care să permită teste sigure și rapide, sau chiar kituri de autostestare. Numărul de teste pe zi va crește în continuare în România

Au existat momente în care a părut că sunteți pe poziții diferite cu guvernul? De ce au apărut aceste diferențe de opinie? Relația cu premierul e mai solidă decât la începutul crizei?

Klaus Iohannis: Relația mea cu premierul și cu guvernul e excelentă. Dacă nu ar fi fost așa, nu am fi avut asemenea rezultate. Colaborarea e foarte bună nu doar declarativ, se vede în abordările comune. Pe de altă parte, trebuie să fim realiști, e o criză foarte profundă, fiecare ministru are o încărcătură uriașă, nu reușim să vorbim cu toții, tot timpul. Dar dacă a existat o problemă de clarificat, am clarificat-o foarte repede. Nu am de gând să las să apară vreo falie sau vreo divergență. E cu totul și cu totul altceva decât pe vremea guvernelor PSD-iste, când eu spuneam una, ei făceau alta, și pierdeau românii.

Vor exista bani pentru dublarea alocațiilor copiilor?

Klaus Iohannis: Aceasta e una din măsurile care trebuie foarte bine cântărite de guvern. Alocațiile au fost deja dublate anul trecut. Și mie mi-ar plăcea ca românii să plătească mai mulți bani, dar banii trebuie să vină de undeva

De când vor fi obligatorii termometrele pentru companii? Și de unde să le cumpere?

Klaus Iohannis: Termometrele sunt ușor de cumpărat. Vom da normative pentru a explica de la ce număr de angajați sunt obligatorii.

Suspendarea procedurilor normale de achiziții a dat drumul la tunuri. Ați discutat cu premierul această problemă?

Klaus Iohannis: Am discutat din capul locului aceste chestiuni și am cerut atenție. Nu peste tot s-au putut face achiziții la prețurile de dinainte de criză. Dar am cerut clarificări până la ultima centimă

Licitația 5G, cum vedeți participarea Huawei?

Klaus Iohannis: În CSAT se va lua decizie pe această temă. Pentur noi, securitatea națională asigurată împreună cu SUA va fi un criteriu prevalent. Noi nu dorim să ajungem cu sisteme critice operate de firme care nu sunt de încredere.

Numărul de testări pe milionul de locuitori în România e mult mai mic decât în țările din tabel. Ați spus că e o cifră rezonabilă. Mai credeți că e rezonabilă?

Klaus Iohannis: Când vorbim despre date științifice și grafice e bine să nu amestecăm lucrurile. Pentru a nu complica percepția publică am venit cu graficul care arată rezultatul tuturor acțiunilor. Da, după părereamea trebuie să avem mai multe testări. Ce am avut până acum ne-a permis să ținem epidemia sub control. Trebuie să intrăm în zona de testări de control. Ideea de a avea și alte date pe grafic e foarte bună, voi aduce la următoarele discuții.

La ce capacitate de testare ar trebui să ajungă România pentru ca ridicarea restricțiilor de izoare să se realizeze în siguranță?

Klaus Iohannis: Cu cât mai multe, cu atât mai bine

Ați dat vina aproape integral pe guvernarea anterioară. Le-ați cerut însă votul în Parlament. Chiar așa bine stau lucrurile, dat fiind că Washington Post scrie despre corupție? Dosare de corupție nu am văzut.

Klaus Iohannis: Oamenii au fost sancționați pentru încălcarea regulilor impuse. Vor fi făcute toate verificările la achiziții. Nimeni nu va scăpa nepedepsit dacă a vrut să se îmbogățească prin corupție în plină epidemie. Dar aceste lucruri nu pot fi făcute de parchete de pe o zi pe alta.

Au fost făcute sesizări pe parchete?

Klaus Iohannis: Cu siguranță vor fi făcute. În România există domnia legii.

Unde v-ați tuns? Eu am încercat acasă și nu mi-a ieșit.

Klaus Iohannis: Acasă. Mai încercați.

Citește și:

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG