Premierul Ludovic Orban spune că, după decizia de joi a Curții Constituționale, moțiunea de cenzură cu care PSD amenință guvernul PNL nu mai are „niciun fundament”.
„Ar fi o moțiune de cenzură ridicolă care ar face parte numai dintr-o hărțuială politică”, a spus premierul Ludovic Orban joi seară, invitat la Digi 24.
Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat, marți seară, că moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Ludovic Orban are deja 202 semnături, iar negocierile vor începe și cu celelalte grupuri parlamentare, dar depunerea ei după starea de alertă este o certitudine.
Depunerea moțiunii de cenzură a fost motivată de interimarul de la șefia PSD, Marcel Ciolacu, de faptul că guvernul i-a pus în vedere parlamentului, dominat de PSD și a cărui conducere este deținută integral de PSD, că a prelungit starea de alertă cu 30 de zile în loc să ceară încuviințarea sa.
„Începând de astăzi, parlamentarii PSD încep să lucreze la textul moțiunii de cenzură și la strângerea de semnături pentru susținerea moțiunii de cenzură pe care o să o depunem a doua zi după ce starea de alertă se va încheia”, a spus Marcel Ciolacu, într-o declarație de presă susținută la parlament după ce în plen a fost votată impozitarea pensiilor speciale cu 85%.
„Îl somez public pe domnul Orban că din acest moment are resursa fianciară pentru dublarea alocațiilor și mărirea pensiilor. Acest motiv nu mai există”, a spus Marcel Ciolacu, omițând că votul de miercuri din Cameră nu produce efecte instantaneu.
De asemenea, Ciolacu a anunțat că va sesiza CCR pentru că guvernul a prelungit starea de alertă fără acordul parlamentului, adică împotriva celui „mai mare abuz de putere care a avut loc în România, respectiv, ocolirea parlamentului în ceea ce privește restrângerea de drepturi și libertăți ale românilor, lucru stipulat explicit în Constituția României și-n nenumărate decizii ale Curții, că nu se poate face fără lege în parlament. În fața acestui abuz, categoric vom face o trimitere la Curtea Constituțională.”
Instaurarea și prelungirea stării de alertă de către guvern nu au nevoie de acordul parlamentului, a decis joi Curtea Constituțională a României cu unanimitate de voturi, pentru că altfel parlamentul ar ajunge să cumuleze „funcțiile legislativă și executivă, cu consecința încălcării principiul separației și echilibrului puterilor în stat”, spune CCR.
Prin aceeași decizie, judecătorii constituționali au stabilit și că izolarea și carantinarea persoanelor care vin din zonele roșii ale pandemiei de coronavirus nu pot fi dispuse prin ordin de ministru și „sunt neconstituționale deoarece aceste norme juridice nu întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate a legii impuse de art.1 alin.(5) din Constituție și afectează drepturi și libertăți fundamentale, așa cum sunt cele prevăzute de art.23 alin.(1), art.25 și art.26 din Constituție, fără respectarea condițiilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale.”
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate referitoare la câteva articole din legea privind starea de alertă, adică Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
„Intervenția Parlamentului asupra unui act al Guvernului, emis în aplicarea unei legi, aduce atingere principiului separației și echilibrului puterilor în stat”, spune Avocatul Poporului.
La motive de neconstituționalitate, Avocatul Poporului enumeră:
- încălcarea principiului separației puterilor în stat;
- adăugarea la textele constituționale privind controlul parlamentar asupra activității guvernului, prin nesocotirea dispozițiilor constituționale ce reglementează raporturile parlamentului cu guvernul;
- lipsa de previzibilitate și claritate a unor prevederi referitoare la constarea contravențiilor.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile menționate sunt neconstituționale, întrucât prin aprobarea de către parlament a unei hotărâri a guvernului de instituire a stării de alertă se aduce atingere principiului separației puterilor în stat, „deoarece o asemenea intervenție a puterii legiuitoare în activitatea puterii executive nu are o consacrare constituțională.”
Prin intervenția legislativă a art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 55/2020, Parlamentul a eliminat hotărârea de Guvern privind instituirea stării de alertă din sfera actelor administrative normative supuse controlului judecătoresc în contencios administrativ, incluzând-o în sfera excepțiilor reglementate de art. 126 alin. (6) din Constituție, și anume actele care vizează raporturile cu Parlamentul, mai spune sursa citată.
De asemenea, critica de neconstituționalitate se referă și la nesocotirea dispozițiilor constituționale ce reglementează raporturile Parlamentului cu Guvernul.
Avocatul Poporului consideră că prin introducerea unei noi forme de control parlamentar asupra actelor guvernului, „Parlamentul a convertit natura juridică tradițională de act administrativ normativ a hotărârii de Guvern într-un document politic ce vizează exclusiv raportul constituțional dintre Parlament și Guvern.”
O altă critică de neconstituționalitate se referă la trimiterile din cuprinsul legii la norme legale inexistente în fondul activ al legislației (art. 65, art. 66, art. 67).
Astfel, prevederile adoptate în acest mod, și anume prin trimitere la norme legale inexistente, aduc atingere dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în privința clarității și previzibilității legii, mai spune Avocatul Poporului.
