Lukașenko a declarat că au fost înființate mai patrule de-a lungul graniței Belarusului cu Rusia imediat ce s-a aflat că presupușii atacatori au intrat în regiunea rusă Briansk, transmite agenția de știri de stat BelTA, potrivit RFE/RL.
„De aceea nu au putut intra în Belarus. Au văzut asta, așa că s-au întors și s-au dus în zona graniței ucraineano-ruse”, a spus Lukașenko, care a adăugat : „[Președintele rus Vladimir] Putin și cu mine nu am dormit toată ziua. A existat o interacțiune constantă”.
Versiunea lui Lukașenko asupra evenimentelor este completată și de comentariile ambasadorului belarus în Rusia, Dzmitry Krutoy, care a declarat că serviciile speciale belaruse „au ajutat Rusia să-și îndeplinească sarcina de a împiedica teroriștii să scape peste graniță”.
Anterior, Vladimir Putin a susținut că suspecții au vrut să fugă în Ucraina și erau așteptați acolo și a sugerat că țara ar fi implicată în organizarea atacurilor de la sala de concerte Crocus de lângă Moscova.
Ucraina și Statele Unite au respins acuzațiile, spunând că Ucraina nu are nimic de-a face cu atacul în care cel puțin 140 de persoane (conform bilanțului de miercuri după-amiază) au fost ucise pe 22 martie la locul de divertisment al Crocus City Hall.
În schimb, Statul Islamic-Khorasan (IS-K) a revendicat atacul, iar Statele Unite și alte țări occidentale au transmis că revendicarea e credibilă. Oficialii ruși, însă, insistă mai mult pe teoria că Ucraina este implicată.
Aleksandr Bortnikov, șeful Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), a reluat afirmația lui Putin că nu numai Ucraina, ci și Occidentul au avut un rol în atacul mortal de lângă Moscova.
Bortnikov nu a prezentat nici o dovadă pentru afirmațiile făcute, dar a recunoscut că a primit un avertisment din partea Statelor Unite la începutul lunii martie despre un potențial atac terorist.
Analistul politic Artyom Shreibman a declarat pentru RFE/RL că declarațiile făcute de Lukașenko și Krutoy contrazic ceea ce spune Rusia.
Dacă atacatorii ar fi vrut să fugă în Ucraina, atunci Belarus nu ar fi avut „absolut nimic de-a face cu asta”, argumentează analistul.
Shreibman crede că Putin și alți oficiali guvernamentali ruși încearcă din ce în ce mai mult să promoveze varianta că suspecții ar fi vrut să fugă în Ucraina după atac, ceea ce va dezvălui și mai multe neconcordanțe ale acestei teorii.
Un exemplu, spune el, ce cum au știut presupușii atacatori care călătoreau spre Briansk că Belarusul a instituit controale suplimentare de securitate.
