Presa internațională a speculat că Lukașenko ar fi fost otrăvit. Nu există în acest moment o explicație oficială pentru starea de rău a președintelui din Belarus.
Problemele de sănătate ale lui Lukașenko au loc concomitent cu înarmarea nucleară a Rusiei pe teritoriul Belarus. În aceeași perioadă, Belarusul a acceptat ca Rusia să transporte și să depoziteze arme nucleare pe teritoriul său.
Starea de sănătate a lui Aleksandr Lukașenko s-a înrăutățit recent. Pe 9 mai, Lukashenko a plecat rapid de la o paradă organizată la Moscova de Ziua Victoriei. Mai târziu în aceeași zi, la parada din Minsk, nu a ținut un discurs și a purtat un costum normal, ci nu uniforma militară.
El a dispărut din viața publică în săptămâna care a urmat, timp în care a ratat mai multe evenimente importante. El s-ar fi internat pe 13 mai într-o clinică de lângă Minsk.
După ce au început zvonurile despre o posibilă boală, a reapărut într-o filmare răgușit și cu mâna bandajată. Motivul ar fi fost un adenovirus, conform autorităților.
Pe 23 mai, Lukașenko a apărut la televizor asigurând publicul că se simte bine: „N-am de gând să mor, fraților. Veți mai avea de a face cu mine multă vreme”, a declarat acesta. După câteva zile, a ajuns să fie transportat de urgență la spital.
Conform constituției belaruse, în cazul în care președintele n-ar putea să-și ducă la bun sfârșit mandatul, rolul său ar fi preluat de către liderul camerei superioare a parlamentului până la următoarele alegeri interimare.
Funcția este ocupată în acest moment de către Natalya Kochanova, fosta șefă a biroului lui Lukașenko.
Zvonurile au încurajat-o și pe președinta în exil a Belarusului, Svetlana Țihanovskaia, să spere că va putea prelua conducerea țării.
„Sunt pregătită să-mi asum responsabilitatea, să asigur alegeri corecte și să nu permit ca haosul sau un alt dictator să preia puterea”, a declarat aceasta.
Relația nucleară deja a început
Pe 25 mai, miniștrii apărării din Rusia și Belarus au semnat un acord care permite poziționarea armelor nucleare non-strategice ale Rusiei pe teritoriul Belarusului.
Primele livrări ar început deja, conform președintelui Lukașenko. Este prima dată când Kremlinul trimite arme nucleare în afara Rusiei, de la prăbușirea Uniunii Sovietice.
Președintele Lukașenko a invitat alte state să se alăture uniunii Rusia-Belarus, promițând „arme nucleare pentru toți”. Uniunea a fost fondată în 1999 iar în baza tratatului bilateral, alianța reunește securitatea, economia, informațiile și tehnologia celor două țări.
În 1994, Belarus, Ucraina și Kazahstanul și-au predat armele nucleare Rusiei.
„Nimeni nu se supără dacă țări precum Kazahstanul s-ar apropia la fel de mult ca și noi de Federația Rusă”, a precizat Lukașenko într-un interviu televizat.
Ministerul de externe al Belarusului a declarat că regimul este „nevoit” să recurgă la astfel de măsuri strategice din pricina „presiunilor politice, economice și informaționale fără precedent” din partea țărilor vestice.
Ministrul apărării din Rusia, Serghei Șoigu, a dat vina pe „creșterea amenințărilor la granițele vestice ale Rusiei și Belarusului”.
Purtătorii de cuvânt ai Uniunii Europene avertizează că această strategie a Belarusului ar putea crește tensiunile.
Planul de a plasa arme nucleare ale Rusiei în Belarus este discutat încă din martie. O lună mai târziu, rușii au livrat către Belarus aeronave și sisteme Iskander-M capabile de lansare a rachetelor nucleare.
Cu doar câteva zile înainte, pe 16 mai, reprezentantul Belarusului la ONU a declarat că încă nu există arme nucleare tactice ale Rusiei pe teritoriul țării sale. Înarmarea Belarusului se mișcă, așadar, cu mare viteză.
„Sunt doar anunțuri, încă nu s-a întâmplat nimic practic”, declarase pe 16 mai reprezentantul Belarusului la ONU, Valentin Rybakov.
Vladimir Putin a declarat că depozitul special pentru armele nucleare va fi pus în funcțiune până la 1 iulie. Regimul de la Kremlin va păstra controlul asupra acestor arme și a uzului lor.
