În aprilie 2021, opt persoane au fost arestate într-un dosar pe care Europol și autorități judiciare din mai multe state l-au instrumentat aproape un an. Tehnica „SIM” a adus infractorilor în jur de 100 de milioane de dolari în criptomonede, printre victime numărându-se influenceri de pe Internet, staruri sportive sau muzicieni.
Investigația a fost condusă de autoritățile din Marea Britanie, Statele Unite, Belgia, Malta și Canada și a relevat că membrii grupării au reușit să acceseze telefoanele victimelor. Și cum prin intermediul telefonului cei mai mulți dintre noi își controlează rețelele sociale, conturile bancare sau contactele, infractorii au reușit să acceseze inclusiv conturile de Facebook ale victimelor și să facă transferuri de bani în numele lor.
„Acest tip de fraudă este cunoscut sub numele de ‘schimb de SIM’ și a fost identificat ca o tendință în creștere în cea mai recentă evaluare a amenințării criminalității organizate pe internet a Europol. Aceasta implică infractorii cibernetici care preiau utilizarea numărului de telefon al victimei prin dezactivarea SIM-ului lor și portarea numărului alocat către un SIM aparținând unui membru al rețelei criminale”, arată Europol.
Infractorii de pe net
Metoda „Schimb de SIM-uri” este doar una dintre modalitățile prin care infractorii din online încearcă să obțină venituri ilicite.
Raportul UE SOCTA (European Union Serious and Organised Crime Threat Assessment) este cel mai aprofundat studiu cu privire la crima organizată din UE care a fost realizat vreodată, susține Europol.
Pe lângă corupție, trafic de droguri ori trafic de persoane, reprezentanții Europol pun accent pe pericolul infracțiunilor care sunt sau vor fi comise în spațiul virtual.
Raportul arată că UE merge pe calea digitalizării totale iar pandemia de COVID-19 a accelerat acest fenomen.
„Digitalizarea urmează să mărească în continuare volumul de date cu caracter personal care este deținut în principal de companii private. Există riscul ca creșterea exponențială a datelor să copleșească guvernele, care nu sunt în măsură să gestioneze, să protejeze și să utilizeze în mod eficient aceste informații. Infractorii cibernetici vor lansa atacuri sofisticate și la scară largă împotriva infrastructurii critice pentru a accesa și fura date sensibile”, arată Europol.
Monopolul asupra datelor deținute de terți va continua să prezinte riscuri tot mai mari de manipulare și utilizare criminală a informațiilor personale, mai arată Europol, care consideră că utilizarea etică a datelor sunt subiecte cheie care trebuie abordate de forțele de ordine, de legiuitori și de factorii de decizie.
Pericolul dezinformărilor
Adoptarea pe scară largă a criptomonedelor de către întreprinderi și persoane fizice legitime ar putea avea un impact semnificativ asupra lumii infracționale, arată Europol.
Din acest motiv, autoritățile trebuie să găsească soluții pentru a putea accesa tranzacțiile financiare ale infractorilor.
„Pe măsură ce digitalizarea crește, cresc și provocările din răspândirea tot mai mare a dezinformării, a știrilor false și a teoriilor conspirației. Utilizarea deepfakes va deveni probabil o provocare serioasă pentru mediul digital. Autoritățile au puteri limitate de a contracara manipularea informațiilor, care pot lua forma unor încercări de denaturare a discursului politic, manipularea alegerilor, erodarea principiilor democratice, semănarea neîncrederii în instituții, intensificarea diviziunilor sociale, încurajarea nesiguranței și răspândirea discriminării și xenofobiei.”
Infracțiuni din online des întâlnire
- Ramsomware este un virus care, după ce este instalat pe dispozitivul victimei, criptează datele victimei ținându-le „ostatice” sau șantajează victima, pe care o amenință că îi va publica datele dacă aceasta nu plătește o „răscumpărare”. „Ransomware-ul a fost recunoscut ca o amenințare de câțiva ani. Însă numărul de atacuri și nivelul de rafinament al acestora continuă să crească. Creșterea numărului de atacurile asupra instituțiilor publice și a marilor companii este notabil”, arată Europol.
- DDoS (Distributed Denial of Service): Atacurile DDoS sunt concepute pentru a întrerupe sau închide un serviciu/rețea copleșind-o. Criminalii cibernetici orchestrează atacuri persistente care ar putea fi urmate de răscumpărare, solicită oferirea încetării atacului în schimbul unei plăți. Infractorii cibernetici vizează acum din ce în ce mai puțin organizații cu standarde de securitate mai scăzute și se axează pe instituții sau corporații mari.
- Exploatarea sexuală a copiilor: Potrivit Europor, delincvenții se bazează din ce în ce mai mult pe servicii de anonimizare, cum ar fi rețelele private virtuale (VPN) sau servere proxy. Numărul de cazuri de abuzuri sexuale a copiilor care au loc în online au crescut în mod constant în ultimii ani. „Această creștere s-a intensificat în timpul pandemiei COVID-19. Ca urmare a măsurilor de blocare impuse pentru a opri răspândirea din pandemia COVID-19, copiii au petrecut mai mult timp online nesupravegheați, făcându-i mult mai vulnerabili la exploatare. În timp ce majoritatea cazurilor de abuzuri oline ‘în direct’ a copiilor au loc în Asia de Sud-Est, în special în Filipine, cazuri de abuzuri similare au fost raportate și în Europa.”
- Fraudele online: Tehnicile de phishing și hacking sunt folosite pentru a obține informații personale, cum ar fi informații despre contul bancar sau despre modul de accesare online a acestuia. Escrocii folosesc programe malware pentru a intercepta datele de conectare pentru serviciile bancare online. Ei folosesc tot mai mult platformele online pentru a-și pune în aplicare schemele infracționale. „Capacitatea rețelelor criminale de a reacționa la un mediu în schimbare a fost deosebit de pronunțată în timpul pandemiei COVID-19, ceea ce a determinat multe persoane să cumpere în principal online folosind mijloace de plată digitale. Infractorii cibernetici au dezvoltat rapid escrocherii tematice COVID-19 și au exploatat vulnerabilitatea unor victime pentru a le tenta cu investiții și escrocherii romantice”.
- Deepfake. Această activitate presupune imitarea unei înregistrări fotografice, video sau audio aparent reale a unei persoane. Escrocii au folosit deja uzurparea vocală ca parte a schemelor de fraudă a directorilor executivi și probabil vor extinde utilizarea acestei tehnologii ca parte a activităților lor criminale, scrie Europol.
