Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a avut o reacție critică față de scrisoarea deschisă în zece puncte, trimisă de Maior presei și în care critică recentul raport al Comisiei parlamentare care verifică SRI. Șeful diplomației române, Teodor Meleșcanu, a vorbit deja despre o „analiză” în cazul Maior, analiză care se va finaliza în următoarele zece zile.
Raportul dat publicității se referă la colaborarea care ar fi avut loc dincolo de limitele legii între Serviciul Român de Informații (SRI), pe vremea în care George Maior era directorul acestei instituții, și Agenția Națională de Integritate (ANI), în perioada în care era condusă de Horia Georgescu.
Ministerul de Externe „se delimitează” de scrisoarea lui Maior, pe motiv că fostul director al Serviciului Român de Informații „nu recunoaște raportul adoptat de Comisia SRI” și se referă la acest document „ca fiind un text asumat de o parte a membrilor Comisiei”, ceea ce, pe de altă parte este o realitate, fiindcă deciziile în comisiile parlamentare se iau cu votul majorității celor prezenți.
Raportul îl acuză pe fostul șef al SRI de „acțiuni de poliție politică” în relația sa cu ANI, „menite să afecteze grav procesele democratice, pentru a obţine influenţă politică nelegitimă”. În document se precizează că între 2011 și 2015 SRI ar fi trimis către Agenţia Naţională de Integritate un număr de 71 de note de informare privind aproape 600 de persoane, majoritatea cu funcţii importante în administraţia centrală şi locală: miniştri, europarlamentari, deputaţi, senatori, preşedinţi de consilii judeţene, secretari de stat, primari, viceprimari, secretari de consilii judeţene, consilieri de miniştri, directori de instituţii.
Pe baza acestor informări, ANI „se autosesiza”, deși legea sa de funcționare spunea că autosesizarea se poate face ori pe baza raportului șefului ANI, ori pe baza unei note a unui inspector de integritate. Mai mult, notele pe care SRI le trimitea la ANI ocoleau Direcția Juridică a serviciului secret, pe unde treceau de obicei toate notele informative trimise de SRI beneficiarilor legali, mai arată raportul.
Raportul subliniază inclusiv presupusa intenție a fostului șef al SRI de a-l dovedi pe Klaus Iohannis incompatibil, cu ajutorul ANI, exact în perioada pre-electorală, dinaintea alegerii sale ca președinte. Raportul menționează chiar o convorbire telefonică securizată din 19 septembrie 2014, referitoare la acest dosar, moment care „coincide cu solicitarea adresată de ANI raportată la devansarea termenului de judecată în 33 de dosare aflate pe rolul Înaltei Curții”.
În 2013, Klaus Iohannis a fost declarat incompatibil de ANI fiindcă deținea simultan funcția de primar și cea de reprezentant al municipalității în Adunarea Generală a Acționarilor de la SC Apă Canal și SC Piețe SA. Procesul a fost soluționat în primă etapă la Alba Iulia, dar Comisia SRI susține că în 2014 s-au făcut „presiuni” pentru devansarea termenelor la Înalta Curte. Înainte de scrutinul prezidențial din 2014, George Maior era destul de vocal, iar bunul său amic, Dan Andronic, scrisese atunci un editorial cu titlul „George Maior, un premier care poate păstra viitorul României”.
S-a discutat mult în mediile politice și jurnalistice din epocă această variantă, posibilă doar în cazul în care Victor Ponta ar fi câștigat alegerile. Fostul director al SRI, fost senator PSD a știut cum să gliseze între Traian Băsescu și propriul partid, cu toate că și-a făcut destui inamici printre social-democrați, după cum sugerează și votul Comisiei SRI.
Raportul nu demonstrează cu adevărat acuzațiile împotriva lui Maior, dar poate fi un punct de plecare pentru o anchetă mai serioasă în interiorul SRI. Fostul director al acestei instituții se disculpă și cere desecretizarea audierilor de la Comisia parlamentară, pentru a arăta că întreg Raportul s-ar baza pe „cuvântul îndoielnic” al fostului șef ANI, în vreme ce declarațiile sale ar fi fost ignorate.
George Maior explică în scrisoarea sa că toate informaţiile transmise de către Serviciul Român de Informaţii către Agenţia Naţională de Integritate, în calitate de beneficiar legal, au aparţinut “unei instituţii constituţionale a statului român, respectiv Serviciului Român de Informaţii, nu directorului acestei instituţii”. Fostul șef al SRI vorbește în scrisoarea sa despre „așa zisul raport” al Comisiei parlamentare de control a SRI, care a fost aprobat doar de „o parte”a Comisiei, precum și de ceea ce Maior numește „calomniile” şi „aserţiunile false” din document.
Ministerul de Externe consideră că această scrisoare trimisă de Maior nu respectă „obligația de rezervă a membrilor Corpului diplomatic în raport cu autoritățile române conform principiului separației puterilor, prevăzut de Constituția României”. Comunicatul de presă transmis de minister îl avertizează public pe ambasadorul Maior că încălcarea Legii privind statutul corpului diplomatic (269/2003, art. 58), și „neîndeplinirea cu bună-credință a îndatoririlor de serviciu atrag răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz". Ministerul de Externe îl acuză că a ieșit din cadrul restrictiv în care trebuie să se manifeste diplomații și de faptul că nu recunoaște un document adoptat de o comisie parlamentară.
Ieșirea din peisaj a ambasadorului român la Washington are loc, practic, la finele mandatului său de patru ani. Fiind trimisul președintelui, însă, rechemarea lui, trebuie semnată de Klaus Iohannis.
Facebook Forum