Dincolo de aspectele etice ale problemei revoluționarilor, care s-au înmulțit excesiv în acești 33 de ani, de succesivele scandaluri de fraudă cu diversele certificate de revoluționar, așa cum a arătat de mai multe ori Europa Liberă, una dintre problemele ridicate de aceste modificări este cea a impactului bugetar într-un moment în care România are o „gaură” la buget de 20 de miliarde de lei.
Un amendament la Ordonanța de Urgență 95/2014 privind revoluționarii, semnat de deputata Laura Vicol și senatorul Ion Rotaru, ambii de la PSD, sporește numărul celor care vor primi statutul de „Luptător cu rol determinant în Revoluția Română”.
Astfel, potrivit unei adrese a Secretariatului de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva regimului comunist din România, numărul celor care vor dobândi certificate de „Luptător cu rol determinat” va crește cu 8.639 de persoane.
Găselnița: schimbarea datei Revoluției
Subterfugiul găsit de inițiatori în Comisia Juridică a Camerei Deputaților este modificarea datei și orei de la care o persoană poate beneficia de un astfel de titlu (Art I, pct 4, lit, b).
Astfel, perioada pentru care este recunoscută calitatea de „luptător cu rol determinant” va fi, potrivit amendamentului Vicol-Rotaru, 14-25 decembrie (ziua în care dictatorul Nicolae Ceaușescu a fost judecat și împușcat), în loc de 14-22 decembrie, ora 12.10 (data când acesta a fugit cu elicopterul de pe sediul Comitetului Central, care a fost apoi ocupat de revoluționari).
Aceste trei zile în plus strecurate în amendament măresc numărul „luptătorilor cu rol determinant”, care primesc o indemnizație de 2.020 lei lunar, ceea ce va duce și la creșterea spectaculoasă a impactului bugetar.
Fondurile alocate pentru noii „luptători” cresc de peste trei ori
Astfel, suma lunară acordată în virtutea noilor titluri va fi de peste 24 milioane de lei față de 7 milioane de lei cât este în prezent.
Mai mult, acești noi luptători cu rol determinat vor trebui să fie puși în plată de la 1 ianuarie 2015, așa cum scrie în articolul 9 (3) din Legea 341/2004.
Deci statul ar trebui să le restituie retroactiv banii pe ultimii 8 ani - între 1 ianuarie 2015, momentul în care a intrat în vigoare OUG 95/2014 dată de Guvernul Victor Ponta, și anul 2023, când ar putea intra în vigoare noile prevederi - atrage atenția Secretariatulul de Stat pentru Revoluționari.
Impactul bugetar aferent acestor opt ani va fi de peste 27 de milioane de lei/ 5,5 milioane de euro.
„Nu se mai face deosebirea dintre luptătorii cu merite deosebite, care erau marea masă, vreo 20.000 acum câțiva ani, și luptătorii cu rol determinant, care acum sunt în jur de 3.500- 4000, dar al căror număr va crește cu circa 8.000. Vor intra toți dacă se modifică ziua de la 22 decembrie la 25 decembrie”, spune pentru Europa Liberă un angajat al Secretariatului General pentru Revoluționari sub protecția anonimatului.
Sursa menționată susține că acest amendament ar fi dat cu „dedicație pentru o singură persoană”.
Legea, retrimisă la Comisia Juridică
Pe 29 martie, legea care modifică Ordonanța 95 a fost retrimisă Comisiei Juridice din Camera Deputaților.
Președinta Comisiei, deputata Laura Vicol, a răspuns pentru Europa Liberă că ea personal nu este inițiatoarea proiectului, ci că și-a „însușit” amendamentele lui Ion Rotaru. În plus, subliniază că ea este cea care a „insistat” ca raportul să fie retrimis la Comisia Juridică.
„Din multele amendamente depuse, au fost adoptate în data de 21.03.2023 doar patru dintre acestea, cele ale domnului senator Ion Rotaru, depuse în anul 2015 pe care mi le-am însușit și eu în anul 2023 după discuțiile telefonice pe care le-am avut cu acesta și în care mi-a explicat rațiunea pentru care le-a depus”, ne-a răspuns, în scris, Laura Vicol.
Aceasta a mai menționat că a insistat ca legea să se întoarcă în Comisia Juridică.
Proiectul de lege a fost retrimis la Comisia Juridică a Camerei Deputaților pentru elaborarea unui raport suplimentar, în urma „hotărârii Comitetului Liderilor Grupurilor parlamentare”, se precizează într-o adresa din 30 martie, semnată de Nini Săpunaru, secretar de stat la Departamentul Relația cu Parlamentul.
Cui îi folosește modificarea dezbătută acum în Camera Deputaților?
„Amendamentele cu schepsis ar putea avantaja anumite persoane”, a declarat pentru Europa Liberă sursa din Secretariatul de Stat.
Printre cei vizați de modificări ar putea fi chiar președintele PSD, Marcel Ciolacu.
În 2019, liderul PSD - care deține un cerficat de „luptător remarcat pentru fapte deosebite” săvârșite în Revoluția de la Buzău - a făcut o cerere de preschimbare a acestui titlu cu acela de „luptător cu rol determinant”. Acest al doilea certificat aduce la pachet și suma de 2.020 de lei.
Asociația Club 22 Buzău deschide, la cererea lui Ciolacu, un proces pe numele lui în care cere Secretariatului de stat pentru revoluționari preschimbarea certificatului într-unul de „luptător cu rol determinant”.
Instanța acceptă, dar la Secretariat (cel care trebuia să emită efectiv noul certificat) lucurile se încurcă.
Președintele Sorin Vintilă Meșter refuză să semneze, speriat să nu pățească precum predecesorul său, Adrian Sanda, reținut de procurori exact pentru fraude cu astfel de certificate.
Este dat jos din funcție, iar noul președinte, Laurențiu Coca, rezolvă problema.
Dar Ciolacu este urmărit de ghinion în această spreță. Repetatele scandaluri privind lista revoluționarilor care primiseră acest certificat (inventat de Victor Ponta în 2014) l-au făcut pe președintele Klaus Iohannis să-l „sară” pe actualul lider PSD din decretul de validare a listei.
În martie 2023, procurorii DNA clasează dosarul in rem privind neregulile legate de certificatele de revoluționar, spunând că „fapta nu există”, dar și că președintele nu a semnat.
Dacă însă legea se modifică în sensul în care practic toți revoluționarii cu merite deosebite pot deveni „luptători cu rol determinat”, inclusiv Marcel Ciolacu va intra în această categorie.
Departamentul de Comunicare al PSD a transmis Europa Liberă că „Marcel Ciolacu nu a fost niciodată și nu este nici acum interesat de avantajele materiale pe care le-ar presupune această schimbare a legii”.
„Președintele PSD nu a beneficiat niciodată financiar de pe urma statutului de revoluționar. Cu excepția unui hectar de teren obținut în anii '90 și pe care l-a vândut. Un teren într-o comună din Buzău, valorificat la prețurile de atunci, din anii '90”, se mai arată în răspunsul primit de la PSD.
„Marcel Ciolacu este interesat de acest titlu doar ca o mândrie personală, nu pentru cei 2.000 de lei. Nici pensia specială de parlamentar nu o dorește, de aceea a demisionat de două ori înainte de încheierea legislaturii, ca să nu aibă mandat complet, fără de care nu poate avea această pensie”, mai spun consilierii președintelui social-democrat.
Cât privește legea inițiată de senatorul social-democrat, Ion Rotaru, și asumată inclusiv de Laura Vicol, de la același partid, PSD a transmis Europa Liberă că ea nu este susținută și nu va trece de votul deputaților, acesta fiind și motivul pentru care a fost întoarsă la Comisia Juridică.
Ping-pong cu revoluția de la Buzău
O altă modificare cu semne de întrebare, prin care nu doar Marcel Ciolacu, dar și alți revoluționari au ajuns să ceară statutul de „luptători cu rol determinant” a fost trecerea Buzăului pe lista orașelor în care, în perioada 14-22 decembrie, oamenii „și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, au ocupat și apărat obiective de importanță deosebită care au aparținut regimului totalitar.”
Certificatul de luptător cu rol determinant se acordă doar „în localitățile în care, în urma acestor acțiuni și confruntări, au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute până la fuga dictatorului”.
Inițial, în Ordonanță erau trecute doar opt orașe: Timișoara, București, Cluj, Lugoj, Caransebeș, Cugir, Tîrgu-Mureș și Sibiu.
Ulterior însă, lista s-a mărit. Printre noile orașe s-a aflat și Buzăul, unde disidentul Gabriel Andreescu a fost reținut de Securitate în dimineața zilei de 22 decembrie.
Alte localități care s-au strecurat apoi pe listă sunt Brăila, Târgoviște și Herculane.
În Ordonanța aflată în dezbatere la Comisia Juridică din Camera Deputaților, figurează însă un amendament prin care se modifică iarăși lista orașelor pentru care se poate acorda titlul de luptător cu rol determinant.
Alături de Timișoara, București, Sibiu, Cluj, reapar Caransebeş, Cugir, Lugoj, Târgu Mureş şi Craiova.
Plus, iar aici poarta este larg deschisă, „orașele declarate oraș-martir”. Deci și Buzăul, care a fost declarat oraș-martir prin Legea 138 din 30 decembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial nr 368.
Amendamentul a fost depus de fostul deputat PSD, Ion Călin, actualmente consilier la Curtea de Conturi.
Scandalurile cu falșii revoluționari: de la securiști și turnători la impostori
Falsele certificate de revoluționar, inventarea unor noi categorii de revoluționari, cum ar fi cea a „luptătorilor cu rol determinant”, informatori și chiar ofițeri ai Securității care beneficiau de certificate și de privilegiile aferente acestora au fost scandalurile care au zguduit scena publică și au ridicat mari semne de întrebare asupra moralității acestor asociații.
De pildă, aproape 300 de posesori de certificate de revoluționar aveau decizii definitive în instanță care atestau „turnătoriile” făcute la Securitate în timpul regimului comunist.
Cu toate acestea, a durat ani de zile să se facă o oarecare curățenie - de abia în februarie 2021, președintele Klaus Iohannis a retras primele titluri de revoluționar unor astfel de personaje.
Până la finele anului 2021 fuseseră anulate de către Secretariatul de Stat pentru Revoluționari 218 certificate.
În 2020, în catastifele Secretariatului de Stat pentru Revoluționari figurau 3.500 de revoluționari cu titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant”. Este această categorie specială, inventată de fostul premier Victor Ponta, prin Ordonanța 95 din decembrie 2014.
Beneficiile certificatului de revoluționar
- Indemnizaţie lunară acordată pe viaţă, care se poate cumula cu pensia.
- Prioritate la primirea unei case din fondul de locuinţe sociale, cu plata celei mai mici chirii prevăzute în lege.
- Cumpărarea sau închirierea cu prioritate, fără licitaţie, a unui spaţiu comercial cu o suprafaţă de până la 100 de metri pătraţi
- Împroprietărirea cu 10.000 de metri pătraţi de teren în extravilan şi 500 de metri pătraţi în intravilan.
- Gratuitate pe transportul în comun, urban,
- 12 călătorii gratuite dus-întors cu trenul, pe an.
- Scutirea de la plata taxelor şi impozitelor pentru o locuinţă şi terenul aferent acesteia
- Posibilitatea de a se pensiona cu 5 ani înainte de împlinirea vârstei legale.
