Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, a avut joi o discuție cu ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov, după discursul ținut de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, de Ziua Ucrainei, în care spunea că România a ocupat Bucovina de Nord.
- „(...) partea română a solicitat clarificări privind referirile la România apărute în discursul public recent al președintelui Ucrainei, exprimând surprinderea față de acestea și evidențiind necesitatea unei înțelegeri corecte a istoriei”, transmite Ministerul Afacerilor Externe.
Discuțiile au avut loc în contextul celei despre ”importanța deosebită pe care (partea română - n.r.) o acordă asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, în conformitate cu normele și standardele internaționale în materie, inclusiv cu luarea deplină în considerare a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneția”.
Neculăescu, spune MAE, s-a arătat preocupat de „efectele pe care adoptarea, la 16 ianuarie 2020, a noii Legi a educației secundare, le-ar putea avea asupra dreptului la educație în limba maternă a membrilor minorității române, precum și interesul părții române pentru intensificarea dialogului cu partea ucraineană, nu doar în cadrul Comisiei mixte bilaterale privind minoritățile naționale, dar și între autoritățile ucrainene și minoritatea română din Ucraina pentru a răspunde preocupărilor acestora”, se mai spune în comunicat.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, susține că România a ocupat Bucovina de Nord și face această afirmație în discursul său afișat pe pagina oficială a președinției ucrainene, ținut cu ocazia Zilei Unității și Libertății Ucrainei, sărbătorită pe 22 ianuarie, după ce în această zi, în anul 1919, a fost proclamat Actul de unificare a Republicii Populare Ucrainene (Ukrainska Narodna Respublika) cu Republica Populară a Ucrainei Occidentale (Zahidno-Ukrainska Narodna Respublika), numit și ”Actul Zlukî” (Sluca) prin care a fost înființat statul ucrainean unificat.
„În urmă cu exact 101 ani, a avut loc unul dintre cele mai semnificative evenimente din istoria statului ucrainean și a luptei de eliberare națională.
„Visurile pentru care au trăit și au murit cei mai buni fii ai Ucrainei s-au împlinit”. Acesta este un citat din Actul Zlukî, care a anunțat reunificarea într-un singur stat independent și a fost proclamat în mod solemn de către liderii UNR și ZUNR, pe 22 ianuarie 1919, în Piața Sofia din Kiev.
În toate colțurile Ucrainei, acest lucru a fost întâmpinat cu entuziasm și inspirație: în sfârșit a existat șansa de a construi o țară unită și independentă. Din păcate s-a pierdut. Ambițiile politicienilor i-au împiedicat să atingă adevărata unitate de stat. Unitate nu în cuvinte, ci în fapte.
Curând, UPR a părăsit Kievul sub presiunea bolșevicilor, cea mai mare parte a teritoriului Galiției a fost ocupată de trupe poloneze. Bucovina de Nord a fost ocupată de români(s.n.) iar Cehoslovacia a luat Transcarpatia.
Au trecut peste o sută de ani. Am tras concluzii din această poveste?”, scrie președintele Volodimir Zelenski, în discursul consacrat Zilei Unității și Libertății Ucrainei.
Teritoriul Bucovinei a făcut parte din Principatul Moldovei, până când, în urma tratatului de la Kuciuk-Kainargi, care a încheiat războiul ruso-turc (1768-1774), a fost cedat Imperiului Habsburgic. În 1774, 10.442 de kilometri pătrați din partea de nord-vest a Moldovei sunt anexați de Imperiul Habsburgic. După destrămarea imperiului Austro-Ungar, Bucovina s-a unit cu România, în 1918, act recunoscut internațional prin Tratatul de pace cu Austria, încheiat la Saint-Germain-en-Laye, pe 10 septembrie 1919, între aliații din Primul Război Mondial și nou creata Republică a Austriei. În 1940, Nordul Bucovinei, Basarabia și Ținutul Herța, au fost încorporate în Uniunea Sovietică, prin Pactul Ribbetrop-Molotov, semnat pe 23 august 1939. Destrămarea URSS a avut loc pe 26 decembrie în 1991.
Actul Zlukî (Sluca) nu a putut să intre efectiv în vigoare. Republica Populară Ucraineană, parțial recunoscută internațional, a fost invadată de armata bolșevică, Kievul fiind ocupat la scurt timp după semnarea actului, și încorporată viitoarei Uniuni Sovietice.
Pe 21 ianuarie 1999, președintele Ucrainei de la acea vreme, Leonid Kucima, a dat un decret prin care „Ziua Unirii Ucrainei” se sărbătorește în fiecare an pe 22 ianuarie.
