Magistrații le-au scris miniștrilor de Justiție și de Interne ai statelor membre UE, aflați până vineri la București, la o reuniune informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) , pentru a le semnala că România nu respectă recomandările Comisiei Europene din Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), că există presiuni asupra justiției venite chiar din partea Guvernului României și a ministrului Tudorel Toader, și că prin măsurile legislative anunțate este pusă în pericol recuperarea a peste 2 miliarde de euro, prejudicii rezultate din infracțiuni de corupție.
Judecătorii și procurorii semnalează „lipsa respectării unor elemente esențiale ale statului de drept” și concluzionează că „incertitudinea, instabilitatea, ambiguitatea și imprevizibilitatea nu-și găsesc locul în ordini juridice guvernate de principiul preeminenţei dreptului”.
Scrisoarea este semnată de magistrați din trei asociații profesionale: Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție.
Poate fi și un semnal de alarmă, dar din punctul nostru de vedere, o problemă foarte importantă pe agenda miniștrilor UE ar fi faptul că România, care exercită președinția rotativă a Uniunii, are niște scăpări în a implementa ceea ce i s-a cerut în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).Anca Codreanu, judecătoare
„Nu știm dacă uzanțele diplomatice le permit să dezbată problema pe care le-am semnalat-o. Dar este suficient ca esența lui să ajungă acolo unde trebuie, respectiv la cunoștința miniștrilor de justiție”, a explicat pentru Europa Liberă judecătoarea Anca Codreanu, co-președinte al Asociației Forumul Magistraților din România, una dintre semnatarele scrisorii.
Punctele fierbinți din justiție
În scrisoare, magistrații le cer miniștrilor europeni reuniți la București să includă pe agenda discuțiilor situația respectării independenței justiției de către statul român. Ei reamintesc cele 12 recomandări făcute de Comisia Europeană României, în cadrul MCV, legate de modificările legislative care pot afecta independența justiției:
- noul sistem numire și revocare a procurorilor-șefi și rolul ministrului Justiției în această procedură.
- „limitări ale libertății de exprimare și de informare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”.
- „modalitatea de reglementare a răspunderii materiale a magistraților, percepută ca oferind posibilitatea de exercitare a unor presiuni asupra acestora, în condițiile în care oferă Ministerului Finanțelor posibilitatea ca, pe baza propriei evaluări, să lanseze o acțiune în regres împotriva unui magistrat care a comis o eroare judiciară, cu un rol consultativ pentru Inspecția Judiciară. Rolul decisiv în stabilirea acțiunii este acordat Inspecției Judiciare și Ministerului Finanțelor, nu Consiliului Superior al Magistraturii”.
- „o nouă secţie pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați (unică în Europa), percepută ca un instrument (suplimentar) de presiune asupra magistraților, în condiţiile în care nu a fost clarificată justificarea aplicării unui tratament special în cazul magistraților în comparație cu alți funcționari publici şi a fost eludată importanţa experienţei DNA în investigarea cazurilor de corupție din rândul magistraților”.
- „revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, printr-o moțiune de cenzură/o petiție din partea instanțelor și parchetelor, care ar risca să afecteze echilibrul dintre răspunderea, stabilitatea și independența membrilor CSM”.
- „eliminarea din statutul procurorilor a referinței anterioare la independența acestora, care, cumulat cu alte măsuri și având în vedere contextul politic complex existent în prezent în România, tinde în opinia Comisiei să consolideze controlul ierarhic și autoritatea ministrului justiției și implică riscul apariției unor interferențe politice în cauzele penale”.
- „stimularea pensionării anticipate, coroborat cu perioada de formare sporită pentru intrarea în magistratură, măsuri ce pot crea riscuri serioase de perturbare a gestionării resurselor umane în sistemul judiciar, cu consecințe asupra eficienței și calității acestuia”.
Semnatarii scrisorii mai amintesc și rolul Inspecției Judiciare a CSM în exercitarea unor presiuni asupra justiției.
„Începând cu anul 2017, Inspecția Judiciară a fost implicată într-o serie de măsuri controversate în ceea ce privește o serie de investigații disciplinare inițiate împotriva tuturor șefilor instituțiilor judiciare, efectuând, de asemenea, controale de gestiune, la cererea Ministerului Justiției și controale tematice la biroul Procurorului General și la DNA, iar în cel puțin două cazuri, informații „potențial înșelătoare” au ajuns în spațiul public înainte de încheierea controlului, fiind utilizate în dezbaterea publică”, se arată în scrisoare.
Magistrații arată rolul jucat de rapoartele Inspecției Judiciare, respinse sau în proceduri nefinalizate de CSM, care au fost folosite de ministrul Justiției, Tudorel Toader, pentru a justifica demiterea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.
În scrisoare se mai arată că în prezent, ministrul Justiției, Tudorel Toader, derulează o procedură de revocare a Procurorului General Augustin Lazăr, similară cu cea criticată de Comisia de la Veneția, folosită pentru a o demite pe Kovesi de la DNA.
„În spațiul public se vehiculează numeroase semnale, provenind chiar de la oficiali ai Guvernului României, inclusiv ministrul justiției, dl. Tudorel Toader, privind iminenta adoptare a unei Ordonanțe de urgență a Guvernului pentru rejudecarea tuturor dosarelor în care s-au pronunţat decizii definitive date de completurile de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ultimii aproximativ 5 ani, proiect care ar pune în pericol valori sociale fundamentale într-un stat de drept, nesocotind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin atingerea adusă securității raporturilor juridice și anulând eforturile magistraților români în lupta împotriva corupției, prejudicii constatate în sumă de peste 2 miliarde de euro riscând să rămână astfel neacoperite”, mai arată magistrații care au semnat scrisoarea.
Concluzia semnalului de alarmă tras de magistrați: „Dezvoltarea cooperării judiciare în materie civilă și comercială între Statele Membre ale Uniunii Europene, obținerea probelor electronice în materie penală și viitorul cooperării judiciare în materie penală în Uniunea Europeană nu pot fi aprofundate în lipsa respectării unor elemente esențiale ale statului de drept în oricare dintre țările membre. Incertitudinea, instabilitatea, ambiguitatea și imprevizibilitatea nu-și găsesc locul în ordini juridice guvernate de principiul preeminenţei dreptului”.
Ei reamintesc că această situație din România a determinat Asociația Forumul Judecătorilor din România să solicite la Tribunalul Olt sesizarea Curții Europene de Justiției a UE cu o cerere de decizie preliminară vizând caracterul obligatoriu sau nu al MCV pentru statul român, precum și obligația statelor membre UE de a implementa „garanții ale unei proceduri disciplinare independente pentru judecători”, care să nu fie influențată politic, așa cum se întâmplăp în România, unde conducerea Inspecției Judiciare direct de către Guvern.
