Mai mult de jumătate din deficitul de 67,27 miliarde de lei (6,36% din PIB) adică 37,12 miliarde lei, (3,51% din PIB) înregistrat în primele nouă luni ale anului reprezintă sumele lăsate în mediul economic prin facilităţi fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, informează Ministerul Finanţelor Publice, în raportul privind execuţia bugetului general consolidat în perioada ianuarie-septembrie 2020.
Execuţia bugetară indică un deficit bugetar de aproape trei ori mai mare decât cel consemnat în perioada similară a anului trecut: 26,97 miliarde de lei, respectiv 2,6% din PIB.
În condiţiile în care după primele opt luni ale acestui an deficitul bugetar se cifra la 54,77 miliarde de lei (5,18% din PIB), numai în luna septembrie soldul negativ a urcat cu 12,5 miliarde de lei, un sfert din deficitul înregistrat în tot anul 2019 (48,3 miliarde de lei).
„Creşterea deficitului bugetar aferent primelor nouă luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-septembrie din cauza crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (16,15 miliarde de lei), de creşterea cu 3,22 miliarde de lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-septembrie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,57 miliarde de lei", se arată în raportul MFP.
De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 6,83 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 10,35 miliarde de lei.
Potrivit MFP, veniturile bugetului general consolidat au însumat 227,72 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2020, în scădere cu 0,4% faţă de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere marginală, de 0,05 puncte procentuale (an/an), cauzată cu precădere de contracţia încasărilor nete din TVA.
În ce priveşte evoluţia lunară, dinamica veniturilor totale se menţine şi în septembrie în teritoriul pozitiv (7,6% an/an), fiind determinată în principal de avansul veniturilor din fonduri europene, al celor nefiscale, precum şi cel al contribuţiilor de asigurări. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilităţile fiscale acordate în conjuctura actuală.
„Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 18,08 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului curent, consemnând o creştere de 5,1% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul pe veniturile din pensii, cu 41,4% mai mari faţă de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut. Totodată, evoluţia veniturilor din această sursă a fost susţinută şi de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende cele aferente Declaraţiei unice (12,2%, respectiv 19% an/an). În condiţiile unei dinamici pozitive a fondului de salarii din economie, de 5,6%, în perioada decembrie 2019 - august 20 (an/an), încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 1,1% în primele nouă luni a.c., evoluţie explicată în principal de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale. Cu toate acestea, încasările din luna septembrie prezintă o accelerare (+5,3% an/an), în concordanţă cu baza macroeconomică", subliniază raportul MFP.
În ceea ce priveşte contribuţiile de asigurări, acestea au totalizat 82,92 miliarde de lei în perioada menţionată, fiind în stagnare faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Totuşi, evoluţia lunară reflectă o revenire a dinamicii contribuţiilor în septembrie (+2,7% an/an), în condiţiile majorării fondului de salarii din economie cu 5,6%
Dinamica încasărilor din contribuţii sociale a fost afectată de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabili, modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi scutirea de la plată a contribuţiei asiguratorii în muncă (pentru şomajul tehnic).
