Tensiunile din coaliția de guvernare și din interiorul PNL nu s-au aplanat după episodul tulbure al negocierilor pentru formarea majorității. Nu trece o zi fără acuze, schimburi dure de replici și răbufniri care denotă o atmosferă tensionată.
În ultimele zile, criticile s-au concentrat asupra ministrului USR PLUS al Sănătății, Vlad Voiculescu, căruia i s-a reproșat fie că nu au fost prevăzute sursele de finanțare în Ordonanța de Urgență care stabilește că administrațiile locale trebuie să înființeze centrele de vaccinare, fie că nu a luat măsuri mai ferme în cazul spitalului din Corabia.
Vârf de lance a fost Emil Boc, primarul Clujului și președintele Asociației Municipiilor, care a susținut că dacă resursele pentru vaccinare nu vor fi alocate, atunci primarii vor trebui să taie bani de la spitale, iluminatul public sau bursele elevilor. „Este un principiu larg, european recunoscut, că nicio sarcină nu poate fi atribuită în plus administrațiilor locale fără să-i acorzi susținerea financiară aferentă. Se pare că la Ministerul Sănătății acest lucru nu s-a înțeles suficient, noi de acest lucru am fost nemulțumiți și am sesizat Ministerul Sănătății pentru acest aspect. Asta nici măcar nu într-un proiect de OUG, nici într-un extemporal la dirigenție la clasele I-IV nu se face, darămite la nivelul unei țări europene! ”, a spus Boc vizibil nervos.
O nervozitate care îl ține de vreo două săptămâni, de când proaspăt instalatul guvern Cîțu a dat pe ultima sută de metri a anului trecut o OUG prin care s-a amânat intrarea în vigoare a pensiilor speciale pentru primari. ”Practicile nesănătoase ale guvernelor anterioare au fost însușite rapid de guvernul Cîțu”, a spus acru Boc, uitând că guvernul pe care l-a condus nu a avut ezitări în a da OUG-uri ( 131 în 2010 și 128 în 2011). Revolta primarilor, dintre care destui fac parte din actuala coaliție majoritară, este chestionabilă și pentru că partidele pe care le reprezintă declară că vor desființarea pensiilor speciale introduse de PSD.
În schimb, lipsa surselor de finanțare pentru diversele acțiuni și inițiative guvernamentale este o ”practică nesănătoasă” și veche. Oricum, proiectul de OUG era un draft pe marginea căruia mai urmau discuții, iar responsabilitatea nu cade direct în sarcina ministerului Sănătății, ci a întregului Guvern, că ”de-aia se și numește Ordonanță de Urgență a Guvernului, nu e a Ministerului Sănătății”, a punctat Voiculescu.
Incidentul s-a terminat însă cu bine, iar dacă Emil Boc spunea înaintea întâlnirii de marți cu premierul Câțu că ”primarii au fost lăsați cu ochii în soare”, după anunța că toate cheltuielile legate de dotarea centrelor de vaccinare și plata personalului implicat vor fi suportate de bugetul de stat, și nu de primării. Pe viitor însă, avertiza Boc: ”orice ministru din Guvernul României care își pune semnătura pe un document pe care îl înaintează Guvernului să țină cont de legile în vigoare ale statului român”.
Nu este însă limpede dacă astfel de dispute la scenă deschisă denotă animozitatea latentă dintre cele două partide, sau e vorba de una suplimentară față de Vlad Voiculescu, al cărui potofoliu liberalii îl doreau pentru ei. L-au pierdut însă la negocierile cu USR PLUS pentru că Ludovic Orban și-a dorit șefia Camerei Deputaților.
Spitalul din Corabia și congresul PNL
Incidentul de la spitalul din Corabia, unde un bătrâna fost lăsat de izbeliște, în genunchi, pe holuri fără ca asistentele sau medicii să-l bage în seamă, a provocat alte tensiuni între cele două partide. Dar nu numai.
Reproșurile lui Rareș Bogdan că măsurile luate în acest caz ar fi trebuit să fie mai dure, ascund nemulțumiri mai profunde. Atacându-l pe ministrul Sănătății, Rareș Bogdan avertizează că la fel va proceda în cazul oricărui alt ministru, indiferent de partid. ”Tocmai pentru că am tăcut și am vorbit între noi timp de 1 an, fără a ieși prea mult in spațiul public am ajuns unde am ajuns după ultimul an de guvernare liberală. Nu am spus și nu am atras atentia suficient de puternic atunci când lucrurile, au derapat, au dezamăgit, nu au mers sau au fost abordate superficial sau greșit. Va asigur ca nici eu, nici alți colegi nu vom mai face greșeală de a tăcea pentru liniștea cuiva sau a unora”.
Cunoscut drept un contestatar al premierului Ludovic Orban, alături de Robdert Sighiartău, Emil Boc și alți primari și șefi de organizații județene din Ardeal, Rareș Bogdan dă de înțeles că lucrurile în PNL nu vor rămâne așa. Nici nu ar avea cum, pentru că nemulțumirea față de pierderile suferite de PNL la negocieri se va tranșa la Congres. Unul pe care Orban l-ar vrea organizat cât mai repede, în primăvară, în vreme ce contestatarii săi îl vor în toamnă. Până atunci, spun surse liberale pentru Europa Liberă, Florin Cîțu se va profila ca un lider, lucru ”normal din moment ce împarte banii” și ar putea deveni contracandidatul lui Orban la președinția partidului.
Deputatul Florin Roman a dat glas gândurilor și intențiilor acestei grupări. ”E nevoie ca de aer, de lideri puternici, de o nouă împrospătare a imaginii partidului, pentru că lupta pentru 2024 a început deja!”, scrie Roman, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.
Până la noii lideri din PNL, problema este cea a funcționării guvernului, care, așa cum tot Florin Roman spune ”are o misiune grea. Cea mai dificilă luptă va fi cea din interiorul guvernului, unde USR luptă cu “garda pretoriană” a lui Barna și Cioloș”.
Într-adevăr, judecând după criticile pe care și le aduc unii altora, funcționarea guvernului nu pare că va fi simplă. De pildă, reproșurile făcute de Dacian Cioloș față de numirea lui Sorin Câmpeanu la ministerul Educației sau cele aduse de Dan Barna schimbării unor directori de școli fără concurs ci prin numire directă de către inspectori arată diferențele fundamentale de viziune.
Se adaugă criticarea predecesorilor la ministere, cap de afiș fiind Cristian Ghinea, care a spus că la ministerul Fondurilor Europene se intră cu ”pile” din cauza câștigurilor foarte bune, sau ministrul Sănătății care l-a luat la țintă pe Nelu Tătăru, căruia i-a reproșat situația de la Direcțiile de Sănătate.
Iohannis pune surdină: sunt discuții, nu certuri
Aceste certuri nu-l îngrijorează însă pe președintele Klaus Iohannis, ba din contra, pentru că din discuții ”se cristalizează soluțiile”.
” Într-o coaliție nu e ca la armată, unul comandă și toți execută. Din discuție, care nu e o ceartă sau o divergență, se cristalizează soluțiile. Este rolul conducerii coaliției să negocieze aceste divergențe. Nu există niciun motiv să credem că oamenii se ceartă, oamenii discută”.
Dincolo de aceste ”discuții”, guvernul trebuie să funcționeze, mai mult, să facă reformele ”care nu mai pot aștepta”, așa cum a atras atenția președintele. ”Am avut întâlniri cu miniștrii săptămâna trecută, avem o abordare comună. Reformele nu pot să mai aștepte, 2021 e anul în care trebuie puse bazele unei sănătoase reașezări a societății”.
