Linkuri accesibilitate

Marcel Ciolacu, apel voalat la amânarea parlamentarelor


România - Președintele PSD Marcel Ciolacu

Președintele PSD Marcel Ciolacu a făcut duminică un apel la toate forțele politice ca „să-și dea mâna pentru a trece cu bine peste această perioadă”, arătând spre PNL și președintele Klaus Iohannis pe care-i acuză că sunt preocupați doar de organizarea alegerilor parlamentare.

El spune că România trebuie să-și unească forțele pentru a evita o catastrofă medicală.

„Întărirea sistemului medical, și în mod special a secțiilor ATI, procurarea medicamentelor esențiale, reorganizarea DSP-urilor, regândirea protocoalelor de testare, pregătirea școlii on-line așa cum trebuie, distribuirea măștilor către persoanele vulnerabile sunt doar câteva dintre cele mai urgente lucruri.”

Ciolacu spune despre liberali și președintele Iohannis că „se pregătesc doar de alegeri” și spune că până când președintele nu promulgă legea care-i permite parlamentului să stabilească data alegerilor parlamentare, legislativul „nu are nicio pârghie legală pentru a evita dezastrul medical spre care ne îndreaptă iresponsabilitatea lui Iohannis și a Guvernului Său”, fără a spune în ce ar consta această intervenție cu excepția amânării alegerilor parlamentare.

Ciolacu făcut „un apel către TOATE forțele politice să se preocupe de viețile oamenilor și nu de procente. Nu uitați esențialul: în martie, România a intrat în stare de urgență pentru a pregăti sistemul sanitar, nu alegerile! Este momentul să ne așezăm cu toții la masă și să găsim cele mai bune #soluții pentru ca România să treacă peste această încercare cu cât mai puține victime!”

Președintele Klaus Iohannis a exclus posibilitatea amânării alegerilor parlamentare, despre care a spus că vor avea loc pe 6 decembrie „oricâte proiecte de lege ar pune pe masă unii parlamentari”.

Iohannis spune că, într-adevăr, CCR a constatat că parlamentul poate stabili data alegerilor, nu și în momentul actual, când s-a intrat în procedură de alegeri. El a spus că o democrație nu poate funcționa fără alegeri și a pledat pentru organizarea lor, dând exemplul organizării localelor care, în opinia sa, au „funcționat rezonabil de bine”, fără incidente epidemiologice.

Șeful statului spune că, în cazul în care numărul de cazuri de Covid-19 ar continua să crească, campania electorală s-ar putea desfășura în condiții mai speciale decât la alegerile locale, dar chiar și așa, alegerile trebuie să aibă loc.

El a spus că se poate face campanie mai mult în online decât fizic și că actul de votare în sine nu e cu nimic mai periculos decât mersul la pâine.

Deputatul independent Adrian Dohotaru, ales acum patru ani pe listele USR, a depus un proiect de lege în Parlament pentru organizarea alegerilor parlamentare pe 14 martie. Inițiativa vine în întâmpinarea intenției PSD de a amâna alegerile parlamentare, lucru anunțat chiar de liderul partidului, Marcel Ciolacu.

El propune amânarea alegerilor până în luna martie din cauza evoluției epidemiei de coronoavirus și a creșterii numărului de cazuri noi. De asemenea, Dohotaru spune în expunerea de motive a proiectului său că spitalele destinate COVID-19 și în special secţiile de terapie intensivă care tratează pacienţi cu COVID-19 „au o capacitate care nu poate fi semnificativ extinsă curând din cauza deficitului de personal medical specializat pentru terapie intensivă".

Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui Iohannis privitoare la stabilirea datei de organizare a alegerilor parlamentare, considerând că decizia este apanajul exclusiv al parlamentului.

Proiectul de lege care conferă însă parlamentului dreptul de a stabili data alegerilor nu a fost încă promulgat de președintele Iohannis.

Înainte de decizia CCR, Guvernul Orban a emis o hotărâre de guvern prin care alegerile parlamentare sunt convocate pentru 6 decembrie 2020.

Constituția prevede clar un termen de trei luni de zile de la încheierea mandatului pentru organizarea de noi alegeri pentru Camera Deputaților și Senat. Proiectul lui Dohotaru prelungește mandatul Parlamentului, dar respectă prevederile permise de legea fundamentală. Tot Constituția permite prelungirea de drept a mandatului parlamentului în caz de asediu sau stare de urgență, dar și președintele Iohannis și oficialii guvernamentali au respins posibilitatea declanșării unei noi stări de urgență.

Din 1989 încoace, stabilirea datei alegerilor parlamentare a fost apanajul exclusiv al guvernului. Profitând de faptul că legea făcută de Parlament nu a intrat încă în vigoare, Guvernul a emis hotărârea OUG 744/2020 care declara 6 decembrie 2020 ca dată a alegerilor parlamentare. Proiectul de lege întocmit de deputatul Dohotaru prevede abrogarea acestei hotărâri.

Calendarul electoral prevede următoarele repere, potrivit legii, până la începerea campaniei electorale în 6 noiembrie, cu 30 de zile înaintea alegerilor:

  • 11 septembrie - constituirea Biroului Electoral Central;
  • 15 septembrie - depunerea la Biroul Electoral Central a protocolului de constituire a alianței electorale;
  • 21 septembrie – termenul–limită până la care alegătorii cu domiciliul în țară și cu reședința în străinătate, precum și cei cu domiciliul în străinătate se pot înregistra în Registrul electoral cu adresa din străinătate cu opțiunea pentru votul la secția de votare sau cu opțiunea pentru votul prin corespondență;
  • 21 - 24 septembrie - Misiunile diplomatice și oficiile consulare comunică Autorității Electorale Permanente propunerile privind sediile secțiilor de votare din străinătate;
  • 25 septembrie – Autoritatea Electorală Permanentă comunică Ministerului Afacerilor Externe localitățile din străinătate în care trebuie să fie înființate secții de votare, precum și numărul acestora;
  • 27 septembrie – Autoritatea Electorală Permanentă întocmește listele electorale permanente pentru votul prin corespondență;
  • 28 septembrie - Autoritatea Electorală Permanentă pune la dispoziția Companiei Naționale „Poșta Română” — S.A listele electorale pentru votul prin corespondență;
  • 1 octombrie – constituirea birourilor electorale de circumscripţie;
  • 7 octombrie – depunerea listelor de candidați și a candidaturilor independente pentru Senat și Camera Deputaților în circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării;
  • 7 octombrie - depunerea listelor de candidați ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru toate circumscripțiile electorale;
  • 18 octombrie - constatarea rămânerii definitive a candidaturilor pentru circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării;
  • 18 octombrie - constatarea rămânerii definitive a candidaturilor organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru toate circumscripțiile electorale;
  • 22 octombrie - depunerea listelor de candidați și a candidaturilor independente pentru Senat și Camera Deputaților în circumscripțiile electorale din țară;
  • 22 octombrie - ultima zi în care alegătorii înscriși în Registrul electoral cu adresa de domiciliu pot depune la primarul unității administrativ-teritoriale de reședință cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință din țară;
  • 27 octombrie - stabilirea și depunerea semnelor electorale la Biroul Electoral Central;
  • 28 octombrie – constituirea birourilor electorale de circumscripție din țară;
  • 30 septembrie - imprimarea buletinelor de vot prin corespondență pentru circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării;
  • 2 noiembrie - constatarea rămânerii definitive a candidaturilor pentru circumscripțiile electorale din țară;
  • 6 noiembrie - aducerea la cunoștință publică a delimitării și numerotării secțiilor de votare, precum și a sediilor acestora;
  • 6 noiembrie – începerea campaniei electorale.

XS
SM
MD
LG