„Introducem azi, prin ordonanță de urgență, scutirea de la plata contribuției sociale pentru indemnizațiile de concediu medical în cazul mamelor cu copii bolnavi, a gravidelor, a pacienților cu afecțiuni oncologice și a cazurilor de urgență”, a spus premierul Marcel Ciolacu la începutul ședinței de Guvern din 4 aprilie.
Impozitarea cu 10% a concediilor medicale a fost introdusă în decembrie 2023 prin ordonanță de urgență.
„Descurajez şi trebuie să descurajăm abuzul de concedii medicale nejustificate, însă este nevoie şi de o clarificare legislativă în sprijinul celor aflaţi în situaţiile în care acest tip de concediu este obligatoriu", declara premierul Marcel Ciolacu înainte de ședința de guvern de la sfârșitul anului 2023 în care a fost adoptată ordonanța de urgență.
Ministrul PNL al Finanțelor, Marcel Boloș, motiva și el, la acel moment, măsura prin numărul concediilor medicale care ar fi crescut prea mult. Astfel, spunea ministrul, numărul mare de concedii medicale face ca bugetul asigurărilor sociale să nu poată fi susținut.
Marcel Boloș a spus chiar că măsura nu se aplică pacienților cu cancer sau în cazul concediilor de maternitate. Afirmația este contrazisă de măsura de corecție a ordonanței inițiale anunțată de premierul Ciolacu.
Introducerea așa-numitei „taxe pe boală” l-a nemulțumit și pe ministrul Sănătății, care declara în februarie 2024 că ministerul Finanțelor nu l-a consultat cu privire la proiectul privind taxa de 10% aplicată concediilor medicale.
„Domnul premier mi-a dat o sarcină ca împreună cu Ministerul Finanțelor să găsim o soluție care să protejeze, pe de-o parte, mamele sau pacienții cu boli cronice, dar pe de altă parte să nu încurajeze accesul la concedii medicale atunci când ele sunt mai puțin justificate”, a declarat ministrul.
Indemnizațiile pentru concediile medicale erau taxate până la finalul anului trecut cu 25% pentru contribuțiile la asigurările sociale (CAS) și cu 10% impozit pe venit.
De la 1 ianuarie 2024, la acestea s-au adăugat alți 10% – contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS).
Introducerea „taxei pe boală” a făcut parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri menite să aducă mai mulți bani la buget. Suma suplimentară obținută la bugetul asigurărilor sociale a fost estimată la 650 de milioane de lei.
Taxarea suplimentară a concediilor medicale a fost criticată de pacienți și de medici.
În februarie, premierul Marcel Ciolacu evalua la 500.000 de concedii medicale date prea ușor.
„Din ce ţin minte, au fost 274.000 de concedii date pentru că ne-a durut spatele. Au fost 187.000 de concedii medicale date în România fiindcă am strănutat şi am fost răciţi”, a spus Marcel Ciolacu.
Reprezentanții Casei Națioanale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au declarat însă la Europa Liberă că cele mai multe concedii medicale se dau pentru boli oncologice, gravide cu probleme de sarcină, probleme care țin de sănătatea mamei și copilului și afecțiuni degenerative.
„Avem 3.361.000 de concedii pentru anul 2023. Cele mai importante concedii care s-au luat au fost pentru bolile oncologice (....) și nu în ultimul rând pentru partea de afecțiuni legate de sarcină sau pentru concediile prenatale”, a declarat șefa CNAS. Valeria Herdea.
Valeria Herdea a respins ideea că în România s-ar acorda prea multe concedii medicale și a atras atenția că, mai degrabă, populația țării este foarte bolnavă.
O analiză Curs de Guvernare arată că la nivel de UE, România are cea mai mică indemnizație de concediu medical, cea mai mică alocare din PIB la concediile medicale și cei mai puțini absenți de la lucru din cauza bolii.
În luna ianuarie, Senatul a votat eliminarea taxării cu 10 % a concediilor medicale. Proiectul a ajuns la Camera Deputaţilor, care este for decizional.
