Ministrul britanic Grant Shapps a arătat cu degetul ţările europene care nu sunt membre NATO, precum Irlanda, Malta, Austria şi Elveţia şi care preţuiesc de mult timp neutralitatea. În același timp, oficialul a precizat că Marea Britanie va face lobby pentru ca mai multe ţări să se alăture blocului militar.
„Voi pleda pentru ca NATO să îi aducă în organizaţie pe toţi cei care beneficiază de umbrela de protecţie a alianţei”, a spus Shapps, potrivit News.ro.
„Unele ţări europene beneficiază efectiv de acoperirea NATO, se bucură de beneficiile libertăţii şi totuşi nu se înscriu în sistemul de disuasiune colectivă a continentului”, a adăugat ministrul britanic, făcând referire la ameninţarea reprezentată de Rusia.
„Când lupul se află la uşa securităţii europene, nu ar trebui să fie loc pentru neutralitate”, a insistat el.
Invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a stârnit dezbateri în unele capitale europene neutre cu privire la posibilitatea de a regândi politica de lungă durată şi de a se alătura alianţei militare. Au făcut-o Finlanda şi Suedia, care au aderat la NATO în ultimii doi ani.
De asemenea, membrii actuali ai NATO sunt îndemnaţi să-şi crească cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB. Obiectivul actual al alianţei este de a cheltui cel puţin 2% din PIB pentru apărare - obiectiv îndeplinit de două treimi dintre cei 32 de membri ai NATO.
Marea Britanie a promis recent că va ajunge la 2,5% din PIB până la sfârşitul deceniului, iar Grant Shapps a promis că va insista asupra acestei probleme la summitul aniversar al NATO, care va avea loc în iulie la Washington şi care va marca 75 de ani de existenţă ai alianţei.
Suedia acuză Rusia că „a pus ochii” pe cea mai mare insulă a sa
Suedia, țară care a renunțat la neutralitate și a aderat la NATO după ce Rusia a declanșat invazia în Ucraina, a acuzat miercuri că Vladimir Putin este cu ochii pe insula suedeză Gotland din Marea Baltică.
„Sunt sigur că Putin are ambii ochi pe Gotland. Scopul lui Putin este de a obține controlul asupra Mării Baltice”, a declarat Micael Bydén, comandantul suprem al forțelor armate suedeze, citat de Politico.
Gotland are o suprafață de aproape 3.200 de kilometri pătrați și este cea mai mare insulă din Suedia. Este situată în mijlocul Mării Baltice, între Stockholm și exclava rusă Kaliningrad.
„Dacă Rusia preia controlul și sigilează Marea Baltică, ar avea un impact enorm asupra vieții noastre - în Suedia și în toate celelalte țări riverane Mării Baltice. Nu putem permite acest lucru”, a completat oficialul suedez.
Ministerul rus al Apărării a publicat marți un plan de extindere a apelor teritoriale ale țării în Marea Baltică, în apropiere de granița maritimă cu Lituania și Finlanda, stârnind îngrijorarea internațională. În nici 24 de ore, agențiile de presă rusești au relatat că Rusia nu are de gând să-și revizuiască frontierele maritime din Marea Baltică.
În aceeași zi, miercuri, premierul estonian Kaja Kallas a declarat că Rusia duce un război din umbră împotriva Occidentului, care necesită un răspuns colectiv.
Occidentul trebuie să aibă o „discuție serioasă despre o abordare coordonată”, a spus ea, potrivit Associated Press. „Cât de departe îi lăsăm să meargă pe teritoriul nostru?”, a întrebat retoric premierul Estoniei.
Ea a mai spus că Estonia a înregistrat o creștere a sabotajelor, a războiului electronic și a spionajului - toate puse pe seama Moscovei.
De asemenea, președintele lituanian Gitanas Nauseda a îndemnat la vigilență, declarând marți că are informații potrivit cărora „actele de sabotaj se pot repeta”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
