Direcțiile de Sănătate Publică s-au aflat în prima linie privind gestionarea pandemiei de COVID-19. Instituții nereformate în ultimele decenii, DSP-urile au fost luate prin surprindere de complexitatea activității pe care au trebuit să o desfășoare în ultimul an.
Problema a fost semnalată de fostul ministrul al Sănătății, Nelu Tătaru, din primele luni ale luptei cu pandemia de coronavirus. DSP-urile au fost caracterizate drept „structuri deprofesionalizate”, incapabile să evalueze managementul spitalelor, dar „populate de unii care nu aveau alte locuri de muncă”.
Evaluarea anuală este realizată de secretarul de stat, Andreea Moldovan, susțin surse guvernamentale.
Unii șefi de DSP nu vor să comunice date cerute de Ministerul Sănătății
La începutul lunii trecute, pe 9 martie, ministrul Voiculescu a emis un ordin prin care managerii unităților sanitare cu paturi alocate pacienților cu infecție COVID-19 raportează online, de două ori pe zi, în platforma electronică a Ministerului Sănătății, numărul pacienților decedați în ultimele 24 de ore și numărul de pacienți internați suspecți și confirmați în ultimele 24 de ore. Raportarea se trimitea cu semnătura directorului executiv al DSP din fiecare județ și a managerului unității sanitare.
Modelul stabilit de la centru nu a fost însă respectat de toți șefii Direcțiilor de Sănătate Publică, ceea ce a condus la erori în comunicare oficială, susțin surse guvernamentale. Raportările nu erau exacte, iar acest lucru s-a aflat ulterior. Au existat cazuri în care în raportarea zilnică au fost incluse cazuri cu 3-5 zile mai vechi.
Peste două săptămâni, Ministerul impusese un nou model de raportare, pentru a elimina greșelile apărute. Pe 24 martie, în Monitorul Oficial, a fost publicat un nou ordin privind raportarea din teritoriu, cu scopul de a corecta modul în care se comunică.
În noul model, Ministerul Sănătății trebuia informat zilnic despre totalul paturilor de terapie intensivă (ATI) destinate COVID-19 avizate de DSP, totalul paturilor destinate COVID-19 (suplimentare), total paturi destinate COVID-19 neocupate, total pacienți COVID-19 internați în ultimele 24 de ore, dar și total pacienți COVID-19 decedați în ultimele 24 de ore.
Nici această formulă de raportare nu a fost însă corect interpretată în teritoriu, iar datele care ajung la centru sunt, în continuare, diferite de cele din teren. Surse politice susțin că au existat cazuri în care un șef de DSP a transmis către centru că „nu are timpul necesar” pentru a face raportarea cerută.
Un sistem politizat, greu de schimbat
Numirile în funcțiile de conducere ale Direcțiilor de Sănătate Publică au în spate politicul. Ca orice structură locală, DSP-ul a fost gândită ca parte a algoritmului prin care serviciile deconcentrate au fost împărțite pe criterii politice.
Un exemplu îl reprezintă DSP București, unde Oana Nicolescu a beneficiat de un puternic sprijin politic în ultimul an. Numită în timpul guvernării Orban, ea a fost criticată pentru modul în care funcționează instituția pe care o conduce. De la anchete incomplete, la faptul că nu răspundea nimeni la telefon, DSP București a fost în centrul mai multor scandaluri de presă. În luna august 2020, a fost nevoie ca peste Oana Nicolescu să fie impus un coordonator militar, medicul colonel Ionel Paul Oprea. Oana Nicolescu este specialistă în medicina de familie și a înlocuit în fruntea instituției un epidemiolog. Ea beneficiază de un puternic sprijin politic din partea PNL, de aceea înlocuirea ei nu s-a putut realiza.
Situația gravă de anul trecut a scos la iveală cazuri flagrante în care șefii DSP nu și-au făcut bine treaba în mai multe județe.
Carnetul de partid bate însă competența managerială. Lucru este recunoscut la nivel oficial, chiar dacă nu în mod public.
„Vlad Voiculescu a cerut să aibă mână liberă pe structurile din subordinea ministerului Sănătății. Dar problemele cu factorii politici există. Emil Boc l-a atacat mai multe zile pe Vlad Voiculescu pentru că a schimbat directorul spitalului județean din Cluj. Fiecare lider local vrea să își dea aprobarea pentru orice schimbare din județ”, au dezvăluit surse politice pentru Europa Liberă.
Deputatul Emanuel Ungureanu i-a luat apărarea colegului său de partid, spunând că primarul municipiului Cluj-Napoca îl atacă pe ministrul Sănătății din cauza numirilor făcute în județ.
O altă problemă identificată la nivel guvernamental se referă la găsirea cadrelor medicale specializate care să înlocuiască șefii DSP neperformanți.
„Discuția pleacă de la salarizare, un șef al unei DSP nu câștigă mai bine decât un doctor dintr-un spital. Chiar dacă în urma controlului se va constata că există disfuncționalități, trebuie găsită și persoana care va prelua funcția pentru se putea plăti salariile în continuare”, au precizat sursele citate.
De asemenea, trebuie să se vadă ce tip de contract are fiecare șef al unei Direcții de Sănătate Publică și în ce măsură acesta poate să fie înlocuit din funcție.
Șeful DSP Cluj: „Am dat examen mai riguros decât la admitere”
Doctorul Mihai Moisescu-Goia ocupă funcția de director executiv al DSP Cluj. Susține că secretarul de stat Andreea Moldovan se ocupă de evaluarea conducerilor DSP-urilor din țară și că acest lucru are loc în fiecare an.
„Se face o evaluare anuală a fiecărui director executiv și director executiv adjunct. Sunt niște obiective pe care le avem și sunt verificate de comisia de evaluare. Eu am dat examen, am avut o tematică, a fost mai riguros decât la admitere”, a declarat doctorul Moisescu-Goia pentru Europa Liberă.
În privința factorului politic, directorul executiv al DSP Cluj susține că nu a intervenit. Admite însă că „nimeni nu este de neînlocuit” în urma evaluării care se face la nivelul ministerului Sănătății.
Facebook Forum