Forțele ruse și soldații ucraineni rămași în subteranele combinatului siderurgic Azovstal, din Mariupol, continuă să lupte, în ciuda promisiunii Kremlinului de încetare a focului timp de trei zile pentru a permite evacuarea civililor, circa 300 de femei, bătrâni și copii.
„Ocupanții ruși se concentrează pe blocarea și încercarea de a distruge unitățile ucrainene din zona Azovstal”, a declarat armata ucraineană pe 5 mai, la 10 săptămâni de război.
„Cu sprijin aerian, Rusia a reluat ofensiva pentru a prelua controlul fabricii”.
Declarația a venit în momentul în care o încetare a focului anunțată de Rusia urma să intre în vigoare la combinatul asediat, unde sute de soldați și civili ucraineni au fost prinși de săptămâni.
Rusia a declarat că forțele sale „vor deschide un coridor umanitar între orele 08:00 și 18:00, ora Moscovei, pe 5, 6 și 7 mai de la locul fabricii metalurgice Azovstal pentru a evacua civilii”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut în aceeași zi, pe 5 mai, că aceste coridoare umanitare „funcționează”, dar nu este clar cum, având în vedere luptele grele.
Încă de la început, anunțul Rusiei, care a venit după ce peste 300 de persoane au fost evacuate din alte părți ale Mariupolului, a fost întâmpinat cu scepticism, după ce încetarea focului a eșuat în repetate rânduri.
Cu forțele rusești blocate de rezistența ucraineană încăpățânată de-a lungul întregii linii de est a frontului, Kremlinul a acuzat Occidentul că împiedică încheierea „rapidă” a invaziei sale militare prin furnizarea de arme și informații țării.
„Statele Unite, Marea Britanie, NATO în întregime dau informații forțelor armate ale Ucrainei în mod permanent. Cuplate cu fluxul de arme pe care aceste țări îl trimit în Ucraina, toate acestea sunt acțiuni care nu contribuie la finalizarea rapidă a operațiunii”, a spus el.
Între timp, Zelenski a lansat pe 5 mai o platformă globală de finanțare participativă - United 24 - pentru a ajuta Kievul să câștige războiul și să reconstruiască infrastructura țării.
„Fiecare donație contează pentru victorie”, a spus el în engleză într-un videoclip pe pagina sa de Twitter .
„Într-un singur clic, puteți dona fonduri pentru a ne proteja apărătorii, pentru a ne salva civilii și pentru a reconstrui Ucraina”, a spus Zelenski în videoclip.
Pe măsură ce luptele continuau, președintele UE Charles Michel, vorbind la o zi după ce Bruxelles-ul a anunțat planurile de a reduce importurile de petrol rusești, a spus că blocul comunitar ar trebui să confiște și să vândă activele rusești pe care le-a confiscat și să folosească veniturile pentru a reconstrui Ucraina, preluând astfel ideea președintelui american, Joe Biden.
UE a declarat la începutul lunii trecute că a înghețat 30 de miliarde de euro în active ale unor ruși și belaruși aflați pe lista neagră a sancțiunilor.
Marcând „o altă mică victorie”, viceprim-ministrul Ucrainei Irina Vereșciuk a anunțat pe 4 mai că 344 de femei, copii și persoane în vârstă au fost evacuate în siguranță din Mariupol.
Mariupol, As It Was
Însă anunțul ei a fost întunecat de o investigație a Associated Press, care a actualizat la 600 numărul victimelor atacului aerian asupra teatrului din Mariupol transformat în adăpost, dublând estimările anterioare ale oficialilor ucraineni.
În Belarus, învecinată, forțele armate au început exerciții „surpriză” la scară largă pe 4 mai pentru a-și testa pregătirea pentru luptă, a declarat Ministerul Apărării ucrainean.
Ministerul britanic al Apărării a declarat în buletinul său zilnic de informații din 5 mai că Rusia va încerca probabil să „umfle amenințarea” reprezentată de exercițiile militare din Belarus, cu scopul de a fixa forțele ucrainene în zona de frontieră cu Belarus pentru a le împiedica să fie dislocate în linia frontului din estul Ucrainei.
Minskul a ajutat invazia Rusiei, permițând ca teritoriul belarus să fie folosit pentru a organiza atacul.
Autocratul Alexandr Lukașenko a susținut într-un interviu acordat AP pe 5 mai că deține informații care arată că Ucraina a plănuit să atace Belarus, fără a prezenta vreo dovadă.
Lukașenko este izolat de comunitatea internațională de când a revendicat victoria la alegerile prezidențiale din august 2020, despre care opoziția spune că au fost fraudate, și pentru că a înăbușit protestele cu violență.
În Transnistria, așa-zisa regiune separatistă din Moldova, susținută de Moscova, un canal de televiziune a relatat că au fost trase focuri de armă în apropierea unuia de punctele de trecere a frontierei cu Ucraina.
Ucraina a spus că Rusia dorește să destabilizeze regiunea pentru a crea un pretext pentru o intervenție militară.
Transnistria, susținută de Rusia, o fâșie îngustă de pământ între Republica Moldova și Ucraina, și-a declarat independența față de Chișinău în 1990, iar cele două părți au purtat un scurt război în 1992, care a fost înăbușit de trupele ruse care au intervenit de partea așa-zișilor separatiști.
Rusia păstrează încă aproximativ 1.500 de soldați în Transnistria, despre care se spune că păzesc un imens depozit de arme din epoca sovietică.
Pe lângă trupele care se presupune că ar păzi acest depozit, Rusia mai are în Transnistria încă 400-500 de soldați care au fost etichetați ca forțe de menținere a păcii de la sfârșitul războiului din 1992, deși condiția esențială pentru a fi forțe de menținere a păcii nu este respectată: să fie admise cu acordul ambelor părți.
Temerile cu privire la o revărsare a conflictului din Ucraina peste graniță au crescut după ce un general rus a declarat că invazia Moscovei avea ca scop crearea unui coridor de uscat prin teritoriul sudic al Ucrainei până în Transnistria.
Kievul a avertizat că Rusia dorește să destabilizeze regiunea pentru a crea un pretext pentru o intervenție militară în Moldova, care se învecinează și cu România, membră NATO.
