Linkuri accesibilitate

„Mascarada” semnăturilor de susținere a candidaților. Ce s-a ales de primul dosar penal pentru falsificarea listelor


Semnăturile pentru candidați pot fi ușor falsificate și nu există procedură pentru a fi verificate.

În România nu există o procedură legală și nici o soluție tehnică pentru verificarea autenticității semnăturilor de susținere strânse de partide și candidați pentru a putea participa la alegeri. Biroul Electoral Central poate verifica doar formal semnăturile și să dea pe mâna procurorilor falsurile.

Biroul Electoral Central (BEC) a constatat că peste 94.000 dintre cele 230.000 de semnături de susținere a candidaturii lui Viorel Cataramă la prezidențiale sunt similare ca grafie, dar Curtea Constituțională a decis că acesta nu poate fi un motiv de respingere a candidaturii liberalului, pentru că nu există o procedură legală de verificare a autenticității semnăturilor de susținere. Reapare astfel nevoia de a pune în discuție o problemă mai veche: care mai este sensul acestui număr foarte mare, 200.000 de semnături de susținere pentru a putea participa la alegerile prezidențiale, dacă ele pot fi copiate de mână din orice bază de date de identitate, vândută la negru pe internet, fără ca autoritățile electorale să poată lua vreo măsură?

BEC va face plângere penală la Parchetul General, împotriva candidaților la prezidențiale pe listele cărora au găsit semnături false de susținere, conform unor surse din BEC, citate de Mediafax. În 2016, și DNA a deschis un dosar penal pentru semnături false de susținere a candidaților PNL la primăriile din București, în urma unei sesizări făcute de organizația Inițiativa România. Dosarul a fost declinat către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București, după ce procurorii DNA nu au putut strânge probe că lideri ai PNL ar fi coordonat falsificarea semnăturilor, a explicat pentru Europa Liberă un membru fondator al Inițiativei România

„Este o mascaradă”, spune sociologul Ovidiu Voicu, directorul Centrului pentru Inovare Publică, pentru Europa Liberă. Legea este incompletă, nu avem o procedură legală de verificare a semnăturilor. Acest BEC a încercat să facă ceva, totuși”, arată Voicu.

Expertul spune că BEC poate verifica doar elementele de formă ale semnăturilor de susținere: să fie în original, formularul să aibă toate elementele prevăzute de lege, să existe semnătura persoanei care a fost responsabilă pentru strângerea semnăturilor și toate rubricile formularului tipizat să fie completate.

Este o ipocrizie, pentru că nimeni nu poate verifica veridicitatea acelor semnături, explică pentru Europa Liberă și politologul Cristian Pîrvulescu: „Nu există vreun mecanism de verificare a semnăturilor. Eu am rezerve cu privire la toate semnăturile, nu doar la unii dintre candidați, și asta pentru că sistemul de strângere este foarte lax”.

Astfel, apar candidați precum Miron Cozma, fostul lider sindical al minerilor, care a tras la xerox o parte din semnături, sau candidați-surpriză care pun pe masa BEC peste 200.000 de semnături, deși nu și-au anunțat public intenția de a candida la prezidențiale sau și-au anunțat-o cu câteva zile înainte să depună semnăturile. O probă elocventă pentru veridicitatea susținătorilor unor candidați sunt cele doar câteva mii de voturi obținute de unii candidați la alegeri, deși au avut peste 200.000 de semnături de susținere înaintea alegerilor.

„A fost un scandal în 2016, care s-a închis repede, la PNL. Ei au angajat niște studenți să semneze și a ieșit ditamai scandalul. Alții, ca Miron Cozma, au făcut niște copii la copiatorul color. Viorel Cataramă este evident că a pus pe cineva să semneze. Acel cineva s-a plictisit probabil și a făcut toate semnăturile la fel. BEC a spus că prezumția de validitate nu mai funcționează, dar CCR a zis că nu avem cum să știm”, trece Ovidiu Voicu în revistă cum se face alba-neagra cu semnăturile de susținere.

Sociologul Ovidiu Voicu arată că România are unul dintre cele mai mari praguri de semnături de susținere din toată Europa, pentru admiterea unui candidat la prezidențiale – 200.000. Totuși, ce rost mai are, dacă datele presupușilor susținători pot fi falsificate atât de ușor și fără ca nimeni să le poată verifica?

„Nu poți verifica în timp util, BEC are 48 de ore să răspundă, iar dacă toți candidații vin și le depun în ultimele zile…”, arată Voicu.

Cristian Pîrvulescu explică ideea care a stat în spatele impunerii unui prag de semnături de susținere atât de ridicat: împiedicarea existenței unor candidaturi multiple, adică a unui partid care își lansează în cursa electorală mai mulți candidați, pentru a reduce șansele contracandidaților. Ideea este însă depășită de practică: „Nu mai funcționează, nu se reușește acest lucru. Acum se pot dubla listele cu semnături. Mi se pare că este inadmisibil să se accepte un asemenea joc. Sunt oameni cinstiți care nu strâng semnăturile și oameni total necinstiți care prezintă niște semnături, iar când se dovedește că ele nu corespund criteriilor legale, vine CCR și spune că nu aveți posibilitatea să verificați”.

Sociologul Ovidiu Voicu spune că există soluții tehnice simple, care ar putea fi implementate rapid prin lege, dacă ar exista voința politică, însă niciun partid nu dorește să își pună singur bețe în roate.

„În primul rând, ar trebui scăzut numărul de semnături. S-ar putea face un formular tipizat ca la bancă, unde să fie doar rubrică de nume, prenume și CNP. Ele s-ar putea scana rapid și ar putea fi prelucrate electronic, măcar să vezi dacă acei oameni există. Sau s-ar putea face un formular prin care orice cetățean să poată verifica online dacă apare pe liste de susținere. Acest lucru ar fi cel mai simplu, să lași cetățenii să verifice singuri – CNP-ul meu apare pe vreo listă de susținere?”, explică Ovidiu Voicu.

Dosar penal la DNA, pentru semnături falsificate în 2016, închis în 2018

În 2016, la alegerile locale, organizația Inițiativa România depunea o plângere penală la DNA privind falsificarea semnăturilor de susținere pentru unii candidați PNL la primăriile din București. A existat un martor denunțător, care fusese angajat de PNL să falsifice semnături de susținere, martor care a și colaborat cu procurorii anticorupție, ajungându-se chiar la supraveghere tehnică și filaj asupra presupușilor făptași, a explicat pentru Europa Liberă un membru fondator al mișcării Inițiativa România, care nu a dorit să fie identificat.

Când i-a dat semnăturile respective, persoana a aruncat listele cu semnături, deci ei au fost cumva puși în gardă. A existat și o expertiză grafologică, era clar că semnăturile sunt falsificate, dar procurorii DNA nu au găsit nicio dovadă că era ceva coordonat de niște factori din conducere. Ca atare, au declinat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, iar acolo cred că a murit, noi nu am mai primit nicio informare de atunci. Concluzia a fost că da, s-au falsificat semnături, dar pentru că nu mai era de competența procurorilor DNA, pe legea 78/2000, au declinat dosarul”, povestește membrul fondator al Inițiativei România ce s-a ales de primul dosar penal de falsificare de semnături electorale.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG