„Am fost extrem de neplăcut surprinşi să aflăm, după discuţiile de ieri (28 decembrie, n.r.) cu Guvernul, în Consiliul Naţional Tripartit, pe tema Ordonanţei privind reducerea cheltuielilor, că de la 1 ianuarie 2025 vor fi introduse şi noi taxe şi eliminate facilităţi fiscale, fără ca aceste lucruri să fi fost discutate aşezat, aşa cum am primit asigurări că se va întâmpla în luna ianuarie”, a declarat Radu Burnete, director executiv Confederaţia Patronală Concordia.
„În felul acesta, este greu să vorbeşti despre un parteneriat între mediul public şi cel privat, atât de necesar având în vedere ce perioadă dificilă urmează”, a mai spus reprezentantul mediului de afaceri.
„Este de neînţeles de ce Guvernul a ales să nu ne spună transparent, în cadrul întâlnirii, că intenţionează să ia aceste decizii chiar înainte de finalul anului”, a subliniat Burnete.
Acesta a atras atenția că elementul cel mai grav este că măsurile publicate duminică de Ministerul Finanțelor „au aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025, adică în trei zile”.
Reprezentantul a circa 2.500 de companii private din România mai spune că mediul de afaceri a primit până acum „nenumărate asigurări” din partea Executivului că nu vor mai fi luate măsuri peste noapte care i-ar putea afecta sau că deciziile fiscale vor avea „un orizont de minimum 3-6 luni de zile”.
„Deciziile de ieri privind limitarea sau îngheţarea unor cheltuieli publice sunt mai mult decât binevenite, având în vedere că încheiem anul cu un deficit care se apropie milimetric de 9% din PIB. Este imens şi el nu se datorează mediului privat, care anul acesta a contribuit suplimentar, însă cheltuielile au fost scăpate efectiv de sub control”, a atras atenția Burnete.
„Aceste decizii, pe care ne pregăteam să le salutăm, au fost puse într-un con de umbră din cauza lipsei de transparenţă privind aceste noi taxe. Am fost asiguraţi în repetate rânduri că vom fi consultaţi atunci când Guvernul se va uita la creşterea veniturilor bugetare în 2025 conform obligaţiilor din PNRR şi din planul de ajutare pe 7 ani agreat cu Comisia Europeană”, mai spune el.
Potrivit lui Burnete, rămâne „un mister” de ce Guvernul „continuă să ne spună una, dar să facă alta, însă cu grave consecinţe economice”.
De asemenea, mediul de afaceri mai spune că este de neînțeles de ce a reapărat „taxa pe stâlp”, despre care spune că afectează cele mai productive companii şi cele care fac cele mai mari investiţii, în condiţiile în care „Guvernul ne asigura că va renunţa la altă taxă foarte nocivă, cea pe cifra de afaceri”.
„Sau ce vină au antreprenorii care tocmai au aflat că în 3 zile vor plăti impozite mai mari sau nu mai beneficiază de anumite facilităţi. Una este decizia luată dintr-o necesitate, alta este termenul de aplicare. Termenul de aplicare este inacceptabil pentru noi”, subliniază Radu Burnete.
El menţionează că „nu se poate construi o economie solidă dacă niciodată nu ştii de Crăciun ce taxe vei avea de plătit de plătit în prima zi după Revelion”.
Ministerul Finanțelor a publicat duminică, 30 decembrie, proiectul „ordonanţei-trenuleț” care vizează reducerea cheltuielilor bugetare, propune măsuri care afectează bugetarii și pensionarii, afectează modul de funcţionare a instituţiilor publice.
Proiectul mai propune prorogarea aplicării unor acte normative, creşterea cu două procente a impozitelor de dividende şi eliminarea facilităţilor fiscale pentru domeniul IT, construcții și agricultură.
Actul normativ urmează să fie aprobat în ședința de Guvern programată luni, 30 decembrie, la ora 13:00.
Ordonanța-trenuleț de reducere a deficitului bugetar. Măsurile finale propuse
Ministerul Finanțelor a publicat pe 29 decembrie 2024 proiectul de Ordonanță de Urgență care prevede reducerea cheltuielilor bugetare în anul 2025, după ce deficitul bugetar a depășit 8% din PIB până la finalul lunii noiembrie 2024.
Principalele măsuri:
- Salariile bugetarilor, demnitarilor, angajaților din primării și consiliile județene și locale pe întreg anul 2025 rămân la nivelul din noiembrie 2024.
- Sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile și primele angajaților la stat vor fi înghețate și rămân în plată la valoarea din noiembrie 2024.
- Orele de muncă suplimentare vor fi recompensate doar cu alte zile libere. Excepție: militarii, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare și salvatorii montani vor primi bani dacă nu primesc zile libere în 90 de zile de la desfășurarea orelor suplimentare.
- Compensațiile pentru chirie (precum și indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile şi alte drepturi acordate) ale personalului militar, poliţişti şi poliţiştii de penitenciare se menţin la nivelul lunii noiembrie 2024.
- Este eliminată decontarea cheltuielilor cu transportul la plecarea și întoarcerea din concediul de odihnă a bugetarilor.
- Bugetarii nu vor beneficia de ajutoare sau indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragerea din activitate, încetarea raporturilor de muncă/serviciu ori la trecerea în rezervă.
- Angajările la stat în 2025 sunt blocate. Excepție: posturile unice care sunt vacante.
- Voucherele de vacanță scad la jumătate (800 lei) și este introdusă coplata pentru ca beneficiarii să aibă parte de ele la valoarea nominală de 1.600 de lei.
- În magistratură, plata sumelor dispuse prin hotărâri judecătorești nu va fi suspendată, ci doar va fi eșalonată.
- Pensiile speciale (de exemplu: magistrați, parlamentari, militari, diplomați, personalul aeronautic civil) nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei în 2025.
- Pensiile speciale pentru primari, viceprimari ori șefi de consilii județene se amână pentru 2026.
- Pensiile vârstnicilor vor fi înghețate până la finalul anului 2025 (adică nu vor mai fi indexate cu inflația). Astfel, punctul de pensie va rămâne același pentru tot anul următor: 81 de lei. Nu va mai crește la 91 de lei așa cum era prevăzut în perioada campaniei electorale.
- Alocațiile copiilor rămân la fel pe întreg anul 2025 (nu se vor mai indexa cu rata medie anuală a inflației).
- Bursele elevilor sunt înghețate la același nivel.
- Studenţii (învăţământ cu frecvenţă la universități acreditate) beneficiază de tarif redus cu 90% doar pe ruta dintre casă și orașul în care au loc studiile. Măsura se aplică și pentru transportul local în comun și cu metroul.
- Indemnizațiile pentru persoanele persecutate politic în comunism, pentru invalizi, veterani de război, văduve de război și cele acordate membrilor Academiei Române, Academiei Oamenilor de Știință din Româmnia, Academiei de Științe Medicale din România sunt mențin la același nivel.
- Indemniația de solidaritate pentru persoanele cu handicap vizual grav, handicap grav și handicap accentuat, care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, va fi introdusă din 2026.
- Impozitul pe dividende distribuite începând cu 1 ianuarie 2025 va crește la 10%, de la 8% cât era la finalul anului 2024.
- Sunt eliminate facilitățile de care beneficiază angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
- Plafonul pentru microîntreprinderi va fi redus de la 500.000 de euro în prezent la 250.000 de euro în 2025 și la 100.000 de euro începând cu 1 ianuarie 2026.
- Este reintrodus impozitul pe construcții speciale, calculat prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcției (așa numita taxă pe stâlp).
- Subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024.
- Cuantumul contribuţiei lunare pentru personalul neclerical rămâne la fel ca la finalul anului în curs.
- Sportivii vor avea parte de aceleași rente viagere ca în 2024.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
