Linkuri accesibilitate

Metroul din București, o companie cu datorii, dar cu salarii de top subvenționate de vasluieni


Metroul din București are cheltuieli din ce în ce mai mari și călători din ce în ce mai puțini
Metroul din București are cheltuieli din ce în ce mai mari și călători din ce în ce mai puțini

Metrorex cere, an de an, tot mai multe subvenții de stat.

Cu datorii de aproape 200 milioane de lei la bugetul de stat și la furnizori, tot mai multe voci se întreabă de ce metroul nu trece de la ministerul Transporturilor la Primăria Capitalei și de ce locuitorii din Vaslui îi subvenționează pe bucureșteni prin plata unei mari părți a prețului biletului de la metrou.

UPDATE

În contextual disputei dintre Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă și liderul de sindicat de la metrou, Ion Rădoi, se pune întrebarea cine ar trebui să administreze metroul din București: Ministerul Transporturilor sau Primăria Generală?

Cred că Bucureștiul este singura capitală din Europa care nu are metroul în administrare. Asta ar fi normal. De ce să administreze un minister metroul unui oraș? De regulă, când ai investiții noi, linii, stații noi, guvernul participă cu granturi. Așa a fost peste tot. Dar cheltuielile curente țin de capitală și metroul trebuie să aparțină de capitală sau de zona metropolitană, dacă ea există. De 20 de ani încerc să aflu cine se opune acestui transfer. În primul rând, sindicatele, care nu sunt de acord cu descentralizarea”, declară la Europa Liberă Sorin Ioniță, specialist în politici publice în cadrul organizației Expert Forum.

El mai susține că acest lucru s-ar putea realiza în cel mult doi ani, în baza unui plan de transfer a metroului către Primărie și că subvenția plătită de stat pentru o călătorie cu metroul este prea mare.

Domnul Drulă și domnul primar Nicușor Dan ar putea să realizeze acest transfer în cel mult doi ani. Apoi domnul Dan ar trebui să ne spună de ce nu scumpește călătoria de metrou, așa cum nu scumpește gigacaloria. Peste tot în Europa metroul este subvenționat, dar undeva, la 30% din valoarea calătoriei, nu invers cât este la noi. Dacă în primul an de mandat nu faci asta, când o să le scumpești, în ultimul an înainte de alegeri? Până atunci, Vasluiul ne va plăti, nouă, bucureștenilor, trei sferturi din prețul biletului. Asta e, suntem subvenționați de restul țării”, ne-a mai declarat Ioniță.

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a declarat pentru Europa Liberă că subvenția cerută de Metrorex pentru 2021 este nesustenabilă. „O creștere de 18% a salariilor în condiții de pandemie este o palmă pe obrazul tuturor românilor, mai ales considerând ritmul de creștere a veniturilor salariale din ultimii 5 ani. Apoi, în ceea ce privește transferul către Primăria Capitalei, principalul obstacol în calea unui asemenea proces este subvenția. Chiar și la valoarea de anul trecut, subvenția pentru Metrorex era de aproape 700 milioane lei. Din câte știu, bugetul PMB nu poate suporta, în prezent, o asemenea povară, ne-a declarat ministrul Drulă.

Mai mult, nivelul subvenției cerut anul acesta, chiar dacă ar fi posibil de acoperit, ar însemna bani mai puțini pentru investiții în alte regiuni și în altă infrastructură de transport. „Pe bună dreptate Moldova plânge după autostrăzi. Voi face tot ce pot să urgentez proiectele A7 și A8. Cum să pot explica vreodată unui locuitor din Vaslui, din Iași, din Galați sau din Craiova că nu putem acoperi lucrările care-i privesc în mod direct pentru că ei trebuie să dăm atâția bani pentru metroul bucureștean și pentru că un lider sindical, Ion Rădoi, se comportă ca un șef de cartel? Susțin ferm dezvoltarea echitabilă a transporturilor între toate regiunile României”, mai arată Drulă.

Datorii de milioane

Potrivit datelor oficiale, în iunie 2020, Metrorex avea o datorie la bugetul de stat și la furnizori în valoare de 194,4 milioane de lei, reprezentând restanțe la bugetul asigurărilor sociale, contribuție asiguratorie pentru muncă și plăți către furnizori.

În aceste condiții, ministrul Cătălin Drulă și liderul de sindicat de la metrou, Ion Rădoi, s-au contrat dur pe tema subvențiilor pe care ar trebui să le primească Metrorex de la bugetul de stat în acest an.

Pe de o parte, Drulă susține că venitul mediu în companie este de 10.000 de lei, dublu față de anul 2017 și că Metrorex a ajuns la 5.500 de angajați. În replică, angajații metroului susțin că salariul mediu în companie este de 7.000 de lei, iar sporurile sunt încasate de cei care lucrează noaptea și în weekend. În plus, în ultimii 5 - 6 ani „s-au dat în exploatare 12 stații și 2 depouri de metrou, timp în care mulți dintre salariații Metrorex, încadrați în grupele 1 sau 2 de muncă și-au depus dosarele de pensionare”, susțin sindicaliștii de la metrou.

Drulă a trimis Corpul de Control pentru a face verificări amănunțite privind veniturile Metrorex și pentru a afla detalii despre înțelegerea companiei cu firma care administrează spațiile comerciale și de publicitate de la metrou, firmă care aparține sindicatului de la Metrorex.

Acum 5 ani, compania acoperea circa 58% din cheltuieli din veniturile proprii, astăzi acest procent a scăzut la mai puțin de 30%. Diferența este acoperită prin subvenție de la bugetul național, prin Ministerul Transporturilor. În 2016, această subvenție era de 297 milioane de lei, iar anul trecut a ajuns la 683. Pentru 2021, suma cerută de Metrorex este de 1,04 miliarde de lei”, a anunțat ministrul pe Facebook.

Salarii medii ținute la secret

Veniturile salariale nete ale angajaților Metrorex nu sunt trecute pe site-ul companiei, rubrica dedicată fiind inactivă, informațiile fiind „în curs de actualizare”. Am cerut de la biroul de Comunicare al companiei media venitului net, numărul total de angajați și câți dintre ei ocupă posturi de conducere, informații care nu ne-au fost transmise până la publicarea acestui material.

Ion Radoi este liderul de sindicat de la Metrorex. El nu mai apare cu declarație de avere din calitatea de președinte de confederație sindicală, ultimul document de acest gen fiind depus în 2018. La nivelul anului 2017 el câștiga 111.799 de lei, adică 9.300 de lei pe lună din „salariu pentru funcția de președinte, plus indemnizație sindicală”.

Firma sindicatului, Sindomet Servcom SRL, administrează de ani buni spațiile comerciale de la metrou. Pe de o parte, avem legea sindicatelor care spune că „organizațiile sindicale sunt independente față de autoritățile publice, de partidele politice și de patronate”. Pe de altă parte, administratorii Sindomet au fost până anul trecut consilieri din partea PSD în Primăria București sau în primăriile de sector.

Astfel, în ciuda datoriilor înregistrate de Metrorex, Sindomet a înregistrat anul trecut o performanță greu de egalat. Potrivit confidas.ro, a avut o cifră de afaceri de 7,9 milioane de lei și un profit de 6,2 milioane de lei, bani care s-au dus la sindicat, nu la Metrorex.

Administratorii politici

Unul dintre administratorii firmei este Marian Artimon. Din declarația de avere de anul trecut rezultă că de la Sindomet a primit 75.000 de lei pe an, la care a adăugat tot atât salariul de la Metrorex și 12.000 de lei indemnizația de consilier general în Primăria municipiului București.

Mișu Florian Crișu e alt administrator al firmei sindicaliștilor de la metrou. Până anul trecut a fost consilier local din partea PSD în Consiliul local al Primăriei Sector 1. Conform declarației de avere din 2020, a încasat de la firma sindicatului 45.000 de lei ca administrator. Crișu mai este și consilierul liderului de sindicat Ion Rădoi. Pentru această funcție a mai încasat 31.000 de lei, sumă care s-a adăugat la pensia anuală de 56.000 de lei.

În plină pandemie de coronavirus, media numărului de călători cu metroul a scăzut de două sau chiar trei ori în stații, față de perioada similară a anului trecut. dacă în 2019 aproape 1,2 milioane de persoane validaseră cartele în această staţie, în 2020 numărul s-a redus drastic până la 360.000.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

XS
SM
MD
LG