Comisarul-șef al Poliției de Frontieră Timiș, Mihail Erlik, a declarat pentru Europa Liberă că rezultatul poate fi pus pe seama intensificării operațiunile de prevenire și combatere a migrației ilegale, dar și a folosirii noilor tehnologii.
„De obicei tentativele se petrec noaptea, avem echipamente de termoviziune, îi vedem și îi descurajăm să înainteze spre teritoriul nostru”, a explicat Mihail Erlik pentru Europa Liberă.
Efectul acțiunilor de oprire a migrației ilegale în 2021 ar fi fost că presiunea s-a mutat de la granița României spre granița dintre Serbia și Ungaria, respectiv Croația, spun autoritățile.
Legile și tratatele internaționale semnate de România obligă autoritățile române să includă în procedurile legale orice persoană intrată pe teritoriul țării.
În România, au intrat anul trecut peste 11.000 de migranți, 95% pe frontierele de vest, care cuprind în jurisdicția Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Timișoara trei județe: Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți. Fâșia verde se întinde de la Beba-Veche până la Lățunaș. Însă încercări de treceri ilegale frecvente se petrec și pe Dunăre.
Cifra de circa 75.000 descrie numărul așa-numitelor acțiuni de „push-back” întreprinse de polițiștii de frontieră și nu riguros numărul de persoane. De regulă, aceiași fugari încearcă să treacă granița în mod repetat, spun polițiștii de la frontieră.
Octombrie 2021, luna în care s-a forțat cel mai mult granița
Vârful tentativelor de intrare frauduloasă pe teritoriul României a migranților a fost octombrie 2021, când au avut loc 12.400 de acțiuni ale Poliției de Frontieră.
Dintre cei 7.425 de migranți ajunși în Timișoara și prelucrați de autorități anul trecut, 5.925 au depus solicitări de azil, iar peste 2.000 nu au documente și au fost redistribuiți în alte centre din țară. Solicitanții de azil primesc hrană, cazarmament la Centrul pentru refugiați Timișoara și ajutor medical.
În 2021, au fost returnate în Serbia 708 persoane prin procedurile de readmisie, iar 78 de turci fără forme legale au fost trimiși în țara lor.
„Miile de cereri de azil pe care statul român e obligat să le analizeze sub aspectul drepturilor omului indică o criză umanitară, așadar oamenii aceștia ajunși aici din zone de conflict – Afganistan, Siria etc. – trebuie priviți în general ca persoane aflate în pericol”, ne-a spus Flavius Ilioni-Loga, președintele asociației LOGS, organizație implicată în ajutorarea migranților.
Fenomenul traficanților de migranți reprezintă însă o problemă serioasă. Fenomenul s-a amplificat în ultimul timp, implicând rețele de gazde, transportatori, călăuze. Corupția își pune și ea amprenta.
Comisar șef la Poliția de frontieră, protector al traficului
Decembrie 2021 a venit cu o surpriză negativă pentru Poliția de Frontieră Timiș: după o serie de descinderi și percheziții ale DIICOT, șeful Biroului de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Timiș, Dan Chioreanu, a fost reținut și pus sub control judiciar pentru fapte de corupție. În același dosar sunt cercetați agentul de sprijin operativ, Patricia Chișiu, precum și alte două persoane.
„În perioada ianuarie 2020 – februarie 2021, pe fondul sprijinirii grupului infracţional organizat, un ofiţer de poliţie judiciară (…) a primit constant sume de bani, reprezentând jumătate din câștigurile obținute de către gruparea infracțională specializată în săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți”, au comunicat presei procurorii DIICOT.
Contra unor sume consistente, grupul proteja filierele de trafic și îi avertiza pe traficanți când urmau să se facă controale. Mai mult, sub aparența autorizării unor colaboratori sub acoperire pentru a urmări și combate traficul de migranți, rețeaua era suplimentată cu „cărăuși” care îi duceau pe migranți spre vest.
Recompensa se trimitea prin serviciile de plată rapidă sau în conturi pe numele unor oameni de încredere ai polițiștilor de frontieră corupți.
În dosarul deschis de DIICOT se fac cercetări pentru constituire de grup infracțional organizat, luare de mită și divulgare de informații nedestinate publicității.
Comisarul șef Mihail Erlik a refuzat să comenteze cazul.
Protecția migrantului în „sistem integrat”
Într-un interviu oferit Europei Libere, în decembrie 2020, Nisreen Rubaian, reprezentant special al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați în România (UNHCR), îndemna autoritățile locale din Timișoara și din județ să colaboreze după o agendă comună. Confruntată cu o situație dificilă prin intrarea Serbiei în zona galbenă, Primăria a trebuit să găsească de azi pe mâine condiții de carantinare pentru sute de migranți.
„În 2021 am lucrat într-un sistem integrat, am colaborat, am găsit soluții comune. Instituția Prefectului are patru comisii care se ocupă de managementul migrației, de integrarea socială a adulților și a minorilor, de situația persoanelor care vor să se stabilească în Timiș”, a subliniat subprefectul.
Instituțiile care au contribuit substanțial au fost în afara Poliției de Frontieră, Primăria, Consiliul Județean, Prefectura, DSP Timiș și sistemul medical. Foarte active a fost societatea civilă prin ONG-uri specializate ca LOGS, bisericile, comunitatea arabă etc.
Direcția de Asistență Socială a primăriei Timișoara a găsit soluții să hrănească sute de oameni carantinați, în condițiile în care nu exista buget pentru asta.
Toleranța e cheia politicilor pe care autoritățile ar trebui să le promoveze. Flavius Ilioni- Loga
„I-am asimilat pe migranți cu persoanele fără adăpost pentru a le putea asigura cu 16,60 lei/persoană o masă caldă. Cazarea la un liceu pe care l-am amenajat în 2020, utilitățile, transportul s-au ridicat la suma de peste 800.000 lei care sperăm să fie decontată de guvern”, a spus ziariștilor Marius Murariu, director adjunct DGASP Timișoara.
Primăria speră să găsească ajutor prin Mitropolia Banatului, Biserica Betel, Profi, alte donații pentru a extinde masa caldă de două ori pe săptămână și pentru migranții arondați altor centre din țară, dar care se găsesc pe străzi în Timișoara.
Frica timișorenilor, o falsă problemă
Migranții ar trebui priviți cu aceeași compasiune cu care i-am privit la televizor pe afganii hăituiți de talibani, a fost îndemnul autorităților la unison.
Sunt oameni trecuți prin multe, uneori de o rezistență admirabilă. Directorul DSP Timiș, Flavius Cioca, a subliniat că din cei peste 5.000 de migranți testați pentru Covid, doar 44 au fost pozitivi.
Însă au fost și cazuri grave unde s-a intervenit. O femeie de 50 de ani din Siria, cu o tumoră abdominală care necesita chimioterapie, a fost ajutată la spitalul oncologic să își urmeze tratamentul, dincolo de rigorile birocratice. Viața i-a fost salvată.
Polițiștii de frontieră au fost adesea în situația de a acorda ajutor unor fugari pe Dunăre în pericol de înec, sau unor femei gravide în stare precară de sănătate.
În decembrie 2021, o tânără de 18 ani din Somalia, în stare gravă de hipotermie și de oboseală, a fost preluată în stare de inconștiență de pe fâșie, în sectorul Sânicolau Mare, și internată la spital.
Enoriașii Bisericii Betel au dat de multe ori ajutor sanitar migranților. Printre membrii lor se găsește un medic dermatolog sirian care îi tratează pe tineri care, dormind în lungul lor drum sub cerul liber și în condiții precare, au uneori răni pe corp, pediculoză sau scabie. Un tânăr de 20 de ani cu o rană pe spate a fost operat la Timișoara. I s-a făcut inclusiv o intervenție de chirurgie plastică.
Solicitanții de azil sunt liberi să umble pe stradă, să se întâlnească, să muncească în așteptarea unui răspuns de la autorități la solicitarea de azil. În cele mai multe cazuri ei așteaptă o posibilitate de a fi călăuziți ilegal spre Occident.
„Nu am avut sesizări care să indice că timișorenii s-ar teme de migranți. Dacă există la unii cetățeni un disconfort, acesta vine din necunoaștere”, a menționat subprefectul Drăgănescu.
Hazem Abu Awwad, translator al Prefecturii Timiș, îi cunoaște și spune că migranții nu sunt agresivi, ceea ce s-a demonstrat în cei doi ani de când valul a crescut. Răfuiala dintre două grupuri de afgani, terminată cu moartea unui tânăr și rănirea altuia, a fost o excepție, spune el. Autorul crimei a fost prins și adus din Grecia pentru a fi judecat și pedepsit.
