Refugiați sub cerul liber. 24 de imigranți dorm pe străzile Timișoarei, iar statul nu știe ce să facă

„Nu dormim de patru zile”, spune afganul Rubani Khan, susținând că paza instituției îi gonește de acolo. Au venit prin Serbia, care din 21 noiembrie se află pe lista țărilor din „zona galbenă”, ceea ce presupune că toți cei care trec granița în România trebuie să intre în carantină timp de 14 zile.

Deocamdată, autoritățile române nu au găsit „procedurile” prin care refugiații din Afganistan și Pakistan să fie plasați într-o locație adecvată carantinării. Așa că pasează responsabilitatea de la una la alta. Între timp, noaptea temperatura coboară la zero grade în Timișoara.

„Nu e treaba Prefecturii”

Prefectul de Timiș, Liliana Oneț, a declarat pentru Radio Europa Liberă că există protocoale și discuții despre situația migranților în pandemie încă din perioada stării de urgență, însă Prefectura se spală pe mâini: „Nu-i treaba Prefecturii să identifice spații de carantinare, e treaba primăriei. Noi suntem mediatorii, noi punem oamenii la masă să rezolve”.

În urmă cu trei săptămâni a avut loc o întâlnire de lucru organizată de Instituția Prefectului, la care a participat și adjunctul Inspectoratului General pentru Imigrări, precum și reprezentanți ai primăriei, ai DSP Timiș, ai Poliției de Frontieră.

Prefectul Liliana Oneț crede că șefii de la IGI puteau găsi o soluție de cazare la Centrul pentru solicitanții de azil, prin separarea unei zone de carantinare, „dacă era voință”.

„Noi avem alte atribuții, dar dorim să ajutăm”

Directorul Centrului Regional de proceduri și cazare a solicitanților de azil de pe strada Armoniei, comisar-șef de poliție Gabriel Vasilescu, cunoaște situația celor 24 de persoane adunate la poarta instituției, dar spune că nu poate face, deocamdată, mai nimic.

Refugiații au trecut ilegal frontiera sârbo-română, au fost întrebați dacă doresc să ceară azil. Zece dintre ei au răspuns afirmativ și au fost amprentați și înregistrați în sistem, dar nu pot fi primiți până nu efectuează cele două săptămâni de carantină. Doar că în Centrul Regional nu se poate face această carantinare.

„Nu ne dă voie legea”, spune comisarul Vasilescu. „Noi nu avem atribuții în carantinarea sau izolarea persoanelor. În plus, legea (136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic) nu are norme de aplicare. Ce facem este să anunțăm Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și DSP să dispună carantinarea celor zece care au cerut azil, pentru a putea fi preluați apoi de noi”.

Ceilalți 14 imigranți ilegali, care nu vor azil, ar trebui preluați de Poliția de Frontieră pentru a li se întocmi dosar penal. Dar tot după o perioadă de carantină.

Centrul Regional pentru azilanți de la Timișoara acoperă județele Timiș, Arad, Bihor, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți și dispune de 50 de locuri de cazare pentru solicitanții de azil în România și încă 200 de locuri pentru refugiații aflați sub protecția Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați, conform Legii 291/2008.

„Am avut discuții și la primărie despre cazul migranților de acum, suntem dispuși să ajutăm cu translatori, cu consiliere psihologică, dar mai mult nu putem face”, ne-a declarat comisarul-șef Gabriel Vasilescu.

Primăria: „Pregătim un cămin la Liceul CFR”

Vestea prezenței în Timișoara a imigranților din „zona galbenă” a ajuns la primărie, care trebuie să găsească o locație de carantinare.

„Avem în pregătire un cămin al Liceului CFR din strada Dunării, care a mai fost folosit la carantină în starea de urgență. Dacă DSP dă OK-ul, putem caza de mâine migranții”, a precizat viceprimarul Ruben Lascău pentru Radio Europa Liberă.

Tot absența normelor de aplicare pentru Legea 136/2020 este vinovată pentru încetineli și amânări, explică viceprimarul. E vorba de deconturi, DSP ar trebui să returneze primăriei banii cheltuiți cu cazarea în carantină a migranților sau a oricăror cetățeni obligați să stea în locații stabilite de autorități.

Primăria nu și-a primit nici acum deconturile din primăvară. Costurile pentru cetățenii străini ținuți în carantină sunt mai mari decât simpla cazare și hrana. E vorba de norme igienice riguroase, circuite separate pentru deșeuri, control medical, traduceri, mai spune oficialul.

DSP: „Dacă ne cheamă, venim într-o oră-două”

Direcția de Sănătate Publică (DSP) este instituția care primește banii alocați de guvern pentru a asigura condițiile de izolare și carantinare instituite prin lege. Directorul DSP Timiș, Flavius Cioca, susține că DSP nu are decât două roluri în această situație: să stabilească normele igienico-sanitare a locațiilor asigurate de autoritățile locale și să verifice deconturile depuse pentru a plăti banii.

„Am trimis luni o echipă pentru verificarea condițiilor de igienă de la căminul Liceului CFR amenajat de primărie pentru carantină. Mai trebuiau puși niște robineți. Dacă ne cheamă să facem verificarea finală, venim într-o oră-două”, ne-a spus directorul DSP Timiș, care invocă, asemenea altor șefi de instituții, Legea 136/2020 fără normele lămuritoare.

Ce prevede Legea 136/18.07.2020

• Carantina persoanelor se instituie pe baza informațiilor științifice oficiale și a definiției de caz, printre acestea aflându-se persoanele care sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel național, european și internațional de către organismele competente.
• Măsura este stabilită prin decizie motivată a DSP și trebuie să conțină mențiuni cu privire la data și emitentul actului, numele și datele de identificare ale persoanei carantinate, durata măsurii și calea de atac prevăzută de lege.
• Până la comunicarea revocării deciziei de carantinare a DSP în spațiul special amenajat de autorități, sau până la comunicarea hotărârii primei instanțe, persoana nu poate părăsi spațiul special desemnat de autorități, fără încuviințarea medicului sau a reprezentantului DSP.
• Prin hotărâre a Guvernului se stabilește lista spațiilor special desemnate de autorități pentru carantinarea persoanelor.
• Normele metodologice pentru stabilirea condițiilor minime ale spațiilor de cazare și a standardelor de cost se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
• Pentru persoanele care sosesc în România din zone cu risc epidemiologic ridicat sau pentru persoanele care au intrat în contact direct cu persoanele infectate, carantina se dispune prin hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, la propunerea Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României și se pune în aplicare prin ordine ale ministrului sănătății și ale unităților din subordine.
• Persoanele care nu respectă măsura de carantină la domiciliu sau la locația declarată au obligația de a suporta cheltuielile carantinării în spațiul special desemnat de autorități. Cheltuielile ocazionate cu carantinarea acestora se suportă de către Ministerul Sănătății din bugetul aprobat cu această destinație și se recuperează de la persoanele în cauză.
• Când măsura carantinei sau a izolării a fost luată față de o persoană în a cărei ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicție, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela ori o persoană care, din cauza vârstei, bolii sau altei cauze, din orice alt motiv, rămâne fără supraveghere și îngrijire, părintele, ocrotitorul legal, personalul medical sau reprezentantul direcției de sănătate publică anunță serviciul public de asistență socială, în vederea monitorizării acestora și dacă se impune, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire temporară pentru persoanele respective.

Ordinul ministrului Sănătății nr 1309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-COV- 2 formulat după apariția Legii 136/2020 lămurește câteva criterii pentru carantinarea sau izolarea persoanelor, precum și pentru carantinarea localităților, dar nu este un document cu caracter de norme pentru întreaga lege.

Prin Ordine de Ministru s-au mai adăugat prevederi referitoare la condițiile locațiilor destinate carantinării, iar o Hotărâre de Guvern privind condițiile obligatorii pentru locațiile folosite pentru carantină, modalitățile de decont, sumele alocate celor carantinați și personalului medical, așteaptă să fie completată.