Din toamna lui 2025 până pe 1 martie 2026, podcastul SmartJob este dedicat combaterii dezinformării și a știrilor false, a temelor legate de securitate cibernetică și război hibrid, manipulare, răspândirea confuziei și a neîncrederii în democrație, ca parte a unui demers mai larg - „Europa Liberă contra Minciunii”.
Proiectul este sprijinit de Fundația Konrad Adenauer. Un efort comun contra minciunii.
La SmartJob, încercăm să deslușim mecanismele valurilor de fake news. Fiindcă minciuna răspândită în masă a început să afecteze deciziile și comportamentele tuturor, indiferent de funcție, profesie, vârstă, sex, statut familial.
Învățăm împreună cum să ne apărăm mai bine și cum să îi apărăm pe cei dragi de mecanismele mai simple sau mai sofisticate ale dezinformării.
***
Mihai Rotariu este manager de comunicare la Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), instituție dedicată securității cibernetice, aflată în subordinea Guvernului și în coordonarea premierului României.
sigurantaonline.ro este site-ul proiectului național de conștientizare a securității digitale, lansat în anul 2020 de către DNSC, Poliția Română și Asociația Română a Băncilor.
Cel mai des întâlnite fraude online în România, spune Mihai Rotariu, sunt cele prin promisiuni de câștiguri, reclame realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, clipuri de tip Deepfake este o manipulare digitală a unei înregistrări video, audio sau a unei imagini, realizată cu ajutorul inteligenței artificiale (IA) sau a altor programe specializate (Sursa: DNSC)., în care ești păcălit că, de exemplu, premierul României sau guvernatorul Băncii Naționale promovează planuri de îmbogățire:
„Îți spun că, dacă investești o anumită sumă de bani, la finalul lunii poți să câștigi de zece ori mai mult și ulterior ești redirecționat în cadrul reclamei respective către un site. Odată ce-ți introduci datele personale, introduci și număr de telefon, adresă de email, ești ulterior bombardat, fie pe mail, fie prin SMS, dar mai ales la telefon, cu această ofertă.”
Astăzi, cei care te păcălesc nu mai sunt hackeri foarte abili, cu foarte multe cunoștințe în zona de IT, spune expertul, ci „oameni care sunt antrenați să vorbească la telefon, folosesc anumite scenarii foarte bine stabilite, au răspuns la toate întrebările, practic, niște lucrători din call-center care te sună și îți propun aceste oportunități de investiții.”
„În momentul în care vrei să retragi respectiva sumă de bani, îți oferă tot felul de motive pentru care nu poți să extragi în acel moment și până la urmă îți dai seama că totul este o capcană. Niciodată, nicio autoritate, nicio bancă, niciun serviciu public nu îți va cere prin telefon date personale, date sensibile, date de card, date de autentificare. Este exclus”, explică Mihai Rotariu.
Ascultă podcastul SmartJob pe YouTube Music, Spotify, Apple Podcast.
Cine sunt atacatorii? Funcționează la fel cum funcționează corporațiile, susține Mihai Rotariu. Există diverse tipuri de atacatori care au diverse abilități.
Unii se pricep foarte bine să vorbească la telefon, sunt persuasivi, alții sunt mai abili din punct de vedere IT și reușesc, de exemplu, să te vulnerabilizeze și să-ți intre în rețea. Ei pot vinde mai departe acces în rețeaua ta către alți atacatori, care îți cer bani apoi pentru a debloca accesul la rețeaua respectivă sau la datele respective.
„Dați-ne datele dumneavoastră, spuneți-ne numele, prenumele, CNP-ul. Inginerie socială, adică, pe românește, te fac din vorbe. Te sună la telefon, spun că sunt din partea băncii, sunt foarte calme, au toate detaliile despre tine și asta e o altă greșeală pe care o facem. Câteodată facem oversharing pe social media în ceea ce privește datele personale. E foarte simplu să-ți facă un profil de pe conturile de social media”, spune Mihai Rotariu.
Sunt foarte calmi, spune acesta, iar tu, bineînțeles, imediat te panichezi:
„Folosesc acești stimuli psihologici foarte bine și spun: nu e nicio problemă, vă fac legătură cu poliția. Închizi și vezi pe telefonul tău că te sună poliția. De fapt, sunt aceiași atacatori. În momentul în care ne emoționează, fie pozitiv, fie negativ, tindem să fim mai impulsivi. Nu avem obișnuința să tragem aer în piept, să punem întrebări logice, să ne documentăm, tocmai pentru că totul este urgent.”
Bani pierduți din cauza fraudelor amoroase
Managerul de comunicare al DNSC vorbește și despre cazuri de persoane care ajung să se îndrăgostească online și cărora atacatorii le fură banii. Nici măcar nu le fură banii, că le dau bani de bunăvoie. Cum se întâmplă asta?
„Romance scams, escrocheriile romantice, exploatează sentimentele foarte bine. Sunt foarte șarmanți, știu cum să construiască încrederea la început și când să ceară banii și, desigur, oferă și niște motive destul de plauzibile. De obicei, vedem cazuri în care vorbim despre militari care sunt în niște zone inaccesibile, undeva prin Asia, Africa, medici, chiar vedete și avem tendința de a ne convinge singuri că este ceva real.”
Ce se întâmplă, de exemplu, dacă cineva te sună și auzi vocea copilului care spune că a făcut un accident și chiar sună ca vocea copilului tău?
„Aici atacatorii se pot folosi de instrumente de inteligență artificială pentru a clona vocea, pentru a simula vocea respectivă, inclusiv pe partea audio, dar și pe partea video. În astfel de cazuri ar trebui să avem la dispoziție și un cuvânt de siguranță, ca o parolă cu familia.”
Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care românii le fac pe internet?
„În primul rând, graba. O altă greșeală este reutilizarea parolelor. Nu activăm acea autentificare în doi pași, tocmai ca să ne conectăm mai repede. Nu verificăm pe conturile pe care le avem unde suntem conectați, pe ce dispozitive, când s-a conectat, la ce adresă și așa mai departe. Nu actualizăm software-ul.”
Mihai Rotariu spune că e important ca instituțiile statului român să investească în educație pentru siguranța în mediul online: „România este în coada clasamentului european, din păcate, când vine vorba de educație în zona digitală și de cybersecurity”.
Managerul de comunicare al DNSC recomandă site-ul sigurantaonline.ro pentru a conștientiza pericolul din spatele fraudelor online:
„Aici îți poți afla nivelul de pregătire în securitate online făcând quiz-uri, asculți conversații înregistrate cu atacatori, găsești benzi desenate despre siguranță online destinate copiilor, informații despre cum recunoști fraudele prin telefon, cum să verifici link-uri și site-uri, pentru a te feri de fraude, plus avertizări zilnice despre cele mai recente amenințări”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
