Forțele de securitate mențin o prezență puternică pe străzile din anumite zone ale Iranului, pe măsură ce protestele care durează de peste două săptămâni se atenuează în urma represiunii care a lăsat în urmă mii de iranieni uciși de autorități și a opririi permanente a furnizării internetului.
Relatările spun că protestele masive s-au mai potolit din cauza reprimării lor cu brutalitate de autorități.
„Sursele noastre independente confirmă o prezență militară și de securitate puternică în orașele și localitățile unde au avut loc proteste anterior, precum și în mai multe locații care nu au înregistrat demonstrații majore”, a declarat grupul pentru drepturile omului Hengaw, cu sediul în Norvegia.
Autoritățile iraniene au dus una dintre cele mai violente represiuni din istorie, după ce oamenii din întreaga țară au ieșit în stradă la proteste antiguvernamentale, considerate una dintre cele mai mari provocări la adresa guvernării clericale de la Revoluția Islamică din 1979.
Conform organizației de supraveghere NetBlocks, după opt zile fără acces la internet, tensiunile rămân ridicate, iar informațiile sunt puține.
NetBlocks a menționat că întreruperea depășește durata întreruperilor de la protestele din 2019.
„În 2019, abia după restabilirea conectivității a devenit cunoscută amploarea represiunii brutale”, spune NetBlocks.
Grupurile pentru drepturile omului spun că există tot mai multe dovezi ale uciderii în masă a protestatarilor de către forțele de securitate iraniene, după escaladarea demonstrațiilor la nivel național pe 8 ianuarie.
Organizația independentă HRANA, cu sediul în SUA, pentru drepturile omului, a declarat că, conform datelor sale confirmate și verificate din 15 ianuarie, numărul morților la proteste a crescut la 2.677 de protestatari, iar peste 19.000 de alți protestatari au fost reținuți.
Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, a declarat că cercetările sale au arătat că cel puțin 3.428 de protestatari au fost uciși.
Între timp, Human Rights Watch a relatat că, începând cu 8 ianuarie, „forțele de securitate și-au intensificat represiunea mortală într-un mod coordonat rezultând ucideri și răniri masive ale protestatarilor și trecătorilor în întreaga țară”.
De asemenea, restricțiile severe impuse comunicațiilor au limitat verificarea independentă a amplorii atrocităților.
Multe grupuri au afirmat că numărul real al morților este probabil de câteva ori mai mare decât cifrele raportate până acum.
În Orientul Mijlociu, tensiunile s-au relaxat și în legătură cu posibilitatea unor atacuri americane asupra Iranului în contextul represiunii.
Casa Albă a anunțat pe 15 ianuarie că președintele american Donald Trump și alți oficiali au avertizat Teheranul că vor exista „consecințe grave” dacă vor exista noi vărsări de sânge.
Alte relatări vorbeau de un protestatar reținut, Erfan Soltani, în vârstă de 26 de ani, care ar fi fost condamnat la execuție pe 14 ianuarie, la șase zile după arestarea sa, sub acuzația că „a purtat război împotriva divinității” din cauza rolului său în proteste.
Grupurile pentru drepturile omului au declarat că execuția nu a avut loc după un avertisment din partea lui Trump.
Centrul Judiciar Iranian pentru Media a declarat ulterior că relatările despre execuția lui Soltani au fost „fabricate” și că acesta este acuzat de „strângerea de informații și complicitate împotriva securității interne a țării și de activități de propagandă împotriva regimului”.
Trump nu a oferit detalii despre măsurile pe care Statele Unite le-ar putea lua împotriva Iranului și când anume, dar Washingtonul i-a sfătuit pe unii membri ai personalului să părăsească principala bază aeriană americană din regiune, după ce Teheranul a avertizat țările vecine care găzduiesc trupe americane că va lua măsuri împotriva bazelor americane dacă Washingtonul își pune în aplicare amenințările.
Președintele rus Vladimir Putin a păstrat tăcerea în legătură cu revoltele din Iran încă de la începutul lor.
Pe 16 ianuarie, Kremlinul a declarat că Putin a discutat situația din Iran în apeluri separate cu președintele iranian Masud Pezeshkian și cu premierul israelian Beniamin Netanyahu și a spus că Moscova este dispusă să medieze în regiune.
Rusia este de mult timp un aliat al Teheranului, care, la rândul său, a sprijinit Moscova în războiul său din Ucraina, în special cu livrarea de drone.
