Informațiile privind oferta profesională, condițiile de recrutare, selecție și repartiție pot fi obținute direct de la unitățile militare pentru care candidații optează sau de la Biroul informare recrutare de pe raza localității de domiciliu.
Procesul de recrutare și selecție se desfășoară după următorul calendar:
- înscrierea candidaților: 12.02 – 01.03.2024;
- selecția candidaților: 19.02 – 04.03.2024;
- examinarea medicală în unitățile sanitare militare: 26.02 – 08.03.2024;
- termen final de întocmire a dosarelor de candidat: 22.03.2024.
Condiții de recrutare
Condiţiile şi criteriile generale de recrutare pe care trebuie să le îndeplinească candidaţii care optează pentru dobândirea calităţii de soldat/gradat profesionist în activitate sunt următoarele:
a) să aibă cetăţenie română şi domiciliul în România de cel puţin șase luni (la data începerii anului de învăţământ/cursului/programului de formare);
b) să nu fi fost condamnat pentru săvârşirea vreunei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de corupţie, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care l-ar face incompatibil cu exercitarea profesiei de militar în activitate ori pentru a urma cursurile unei unităţi de învăţământ liceal militar, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea faptei;
c) să nu facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice, iar dacă este membru, să se angajeze în scris că după admiterea în unitatea/instituţia de învăţământ militar sau în programul de formare/instruire va renunţa la această calitate;
d) să nu facă parte din organizaţii interzise de legislaţia română şi să nu fie membru al unor organizaţii incompatibile cu regulile, activităţile şi atribuţiile specifice profesiei militare;
e) să nu aparţină unor culte sau asociaţii/grupări religioase care contravin normelor de păstrare a ordinii publice, care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei militare;
f) să nu fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii sau asociaţii comerciale, cu excepţia celor prevăzute de lege, iar dacă se află în una dintre aceste situaţii, să se angajeze în scris că după admiterea la programul de instruire va renunţa la această calitate;
i) pentru candidate - să declare în scris că îşi asumă toate riscurile, în situaţia în care pe parcursul susţinerii probelor de selecţie se află în stare de graviditate/maternitate;
j) îşi exprimă acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu prevederile Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).
Criterii de selecție
Criteriile specifice de recrutare a candidaţilor pentru formarea soldaţilor şi gradaţilor profesionişti sunt următoarele:
a) să aibă vârsta între 18 ani împliniţi, la data începerii programului de instruire, şi cel mult 45 de ani împliniţi, la data finalizării programului de instruire;
b) să fie absolvenţi cel puţin ai primilor doi ani de studiu din învăţământul liceal, în condiţiile prevăzute de Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare;
c) să posede permis de conducere auto valabil, categoriile B şi C - candidaţii care optează pentru arma „auto" şi/sau pentru specialităţile militare care necesită conducerea tehnicii specifice auto din arma „geniu";
d) să declare în scris că, la începerea programului de instruire, renunţă la gradul dobândit anterior în calitate de militar în termen, militar angajat pe bază de contract, gradat profesionist sau gradat voluntar ori, după caz, la gradul dobândit după parcurgerea a cel puţin un an de studii pentru formarea cadrelor militare în cadrul instituţiilor/unităţilor de învăţământ militar, în cazul în care studiile respective nu au fost finalizate;
e) să fie absolvenţi ai învăţământului postliceal sau universitar cu licenţă de specialitate, cu certificat/diplomă de absolvire a instituţiei de învăţământ - candidaţii care optează pentru profesia de soldat/gradat profesionist în arma „aviaţie", specialitatea militară „însoţitor de bord - paramedic";
f) îşi exprimă în scris acordul privind verificarea în vederea autorizării accesului la informaţii clasificate, potrivit legii, şi completează formularul de bază - date personale, prevăzut în anexa nr. 15 la Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Stagiul militar voluntar va fi prevăzut pentru femei şi bărbaţi cu vârste între 18 şi 35 de ani, pe o perioadă de patru luni, cu stimulente financiare, potrivit unui proiect de lege privind stagiul militar voluntar în avizare la Ministerul Finanțelor și care va intra în Parlament în dezbatere urgentă.
Acesta prevede că stagiul militar voluntar poate fi făcut de femei şi bărbaţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, pe o perioadă de patru luni, şi că ar urma să existe anumite stimulente.
De altfel, legislaţia din domeniul apărării va intra de urgență în dezbaterea Parlamentului, a anunțat Ministerul Apărării Naționale (MApN) după întâlnirea ministrului Angel Tilvăr cu reprezentanții comisiilor de profil din Parlament.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a spus că exclude revenirea la serviciul militar obligatoriu și că susține serviciul militar voluntar.
Declarațiile sale au fost făcute după avertismentele de la Europa Liberă ale șefului Statului Major, Gheorghiță Vlad, legate de carențele armatei române pe fondul războiului din Ucraina.
Armata României se confruntă cu tot mai multe plecări din sistem.
Șapte mii de militari au ieșit doar anul trecut din Armată prin demisii și pensionări, a spus ministrul Angel Tîlvăr la Euronews Romania.
Ministrul Apărării a spus că efectivele Armatei, de 80.000 de soldați, sunt insuficiente și că e nevoie de noi rezerve, obținute prin serviciul militar voluntar, nu obligatoriu. În 1990, Armata Română avea 320.000 de membri. El a atras atenția că deși numărul său de membri a scăzut dramatic, nevoile operaționale ale Armatei au crescut.
Afirmațiile ministrului Apărării au fost făcute după avertismentele șefului Statului Major al Apărării Gheorghiță Vlad, care a spus la Europa Liberă că Armata duce lipsă de militari și nu are legile care să permită pregătirea populației pentru o eventuală extindere a războiului din Ucraina.
Declarațiile șefului Statului Major la Europa Liberă au declanșat o întreagă dezbatere publică privind gradul de pregătire al Armatei Române în noul context creat de invazia rusescă în Ucraina.
Președintele României, premierul și șeful Senatului au reacționat și au spus că România nu riscă un război și că țara se bucură de cea mai bună securitate pe care a avut-o vreodată ca membru NATO.
Viceliderul grupului PSD din Camera Deputaților, Radu Cristescu, a cerut demiterea şefului Statului Major al Apărării, despre care a spus că suferă de „vedetism”. El a spus că generalul Vlad a „panicat românii” cu „somațiile” sale adresate Parlamentului de a adopta legi.
