Șeful Statului Major al Apărării (SMA), generalul Gheorghiță Vlad, a explicat la one2one că instituția are acum aproximativ 80.000 de militari profesioniști.
Ce nu precizează generalul este, însă, faptul că numai o parte a celor 80.000 de angajați ai Armatei este așa numita „forță combat”, adică militari pregătiți pentru luptă.
Generalul Vlad spune că România ar trebui să aibă o armată mai mare.
„Eu consider că efectivul suficient pentru o armată profesionistă în România ar fi undeva în jur de 120.000”, explică șeful SMA în interviul acordat Europei Libere.
În cazul în care ar avea nevoie să apere țara, Armata - conform legilor în vigoare - poate ca, după ce le ordonă militarilor activi să se prezinte în unități, să mobilizeze rezerviștii pentru luptă. Asta s-ar întâmpla la declararea stării de asediu.
În România, acum sunt 55.000 de rezerviști apți de luptă, explică pentru Europa Liberă președintele Asociației Ofițerilor în Revervă, generalul în rezervă (r) Virgil Bălăceanu.
Problema este că rezerviștii României reprezintă o categorie de forțe „foarte îmbătrânită pentru luptă”, după cum a explicat comandantul Armatei în interviul acordat Europei Libere.
Ce înseamnă „îmbătrânită”? Explică tot generalul Vlad: „Sunt [oameni] undeva în vârstă de 48 de ani”.
„Rezerva noastră [de rezerviști] a rămas la nivelul anului 2007”, spune șeful SMA. Este anul în care România a renunțat la armata obligatorie, la trei ani după intrarea în Organizația Atlanticului de Nord (NATO).
Ce cere acum șeful Armatei este ca Parlamentul să voteze înnoirea actualei legi privind pregătirea populației pentru apărare (Legea nr. 446/2006), emisă în 2006 și actualizată în 2012 (Legea nr. 128/12 iulie 2012).
Proiectul de modificare a legii a fost depus la Parlament acum trei ani, dar nu a fost votat nici acum, în ciuda solicitărilor repetate ale mai multor oficiali din Ministerul Apărării.
Întrebat despre această întârziere, generalul Gheorghiță Vlad spune în interviul de la Europa Liberă:
„Eu mi-aș dori să se întâmple anul acesta (n.r. votarea legii privind pregătirea populației pentru apărare), dar sunt puțin îngrijorat. E important să se întâmple anul acesta pentru că toate țările NATO și toată Europa sunt în postura de a cumpăra timp”, afirmă el.
„Timpul este o resursă prețioasă și cred că nu trebuie irosită nicio secundă. Este un moment T0, în care toate națiunile europene trebuie să se gândească la pregătirea populației și nu vreau să dau un mesaj alarmist, dar este o realitate în care trăim”, completează generalul Vlad.
În proiectul de lege aflat la Comisiile de Apărare de la Camera Deputaților și de la Senat, Ministerul Apărării a propus ca tinerii de până în 35 de ani, bărbați și femei deopotrivă, să poată merge la Armată - cu statut de militari în termen voluntari - și să învețe să tragă cu o armă sau să supraviețuiască în medii dificile, de pildă.
Doritorii ar urma să facă pregătirea voluntar, precizează generalul (r) Virgil Bălăceanu, timp de patru luni, și ar urma să fie plătiți, la finalul stagiului, cu patru salarii medii pe economie. Banii ar veni de la Ministerul Apărării.
Șeful Armatei, generalul Vlad, ar dori ca cel puțin câteva mii de tineri români să învețe cât mai repede:
- să tragă cu arma;
- să se orienteze într-un mediu dificil;
- să supraviețuiască într-un mediu dificil;
- să știe să se protejeze împotriva armelor chimice;
- să-și facă o decontaminare personală.
Aceștia ar urma să-i înlocuiască treptat pe rezerviștii care acum au, în medie, 48 de ani.
Șeful Armatei spune că unitățile militare au arme, uniforme și tot ceea ce mai este necesar pentru pregătirea militară a doritorilor.
Președintele Asociației Ofițerilor în Revervă, generalul (r) Virgil Bălăceanu, explică pentru Europa Liberă că proiectul de lege de la Parlament privind pregătirea populației pentru apărare prevede că foștii soldați și gradați (militarii cu grade mici) pot fi convocați pentru luptă doar până împlinesc 55 de ani.
După această vârstă, sunt considerați prea bătrâni pentru a lupta pe front, cu echipament de zeci de kilograme în spate.
Calculele arată că, în cel mult șapte ani, în 2031, Armata nu va mai avea rezerviști disponibili dacă această capacitate nu este întinerită rapid.
Așa se explică declarația de avertisment a șefului SMA, crede generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.
În cazul rezerviștilor foști ofițeri și a maiștrilor militari, limita de vârstă pentru rechemarea în activitatea militară este de 63 de ani, adaugă președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă.
Generalul Virgil Bălăceanu a lucrat în Armată 40 de ani și a condus trei brigăzi diferite. Cu această experiență în CV, Virgil Bălăceanu avertizează: dacă Armata nu va mai avea rezerviști, atunci „va trebui să introducem serviciul militar pe timp de pace”.
El spune că eforturile Ministerului Apărării de a convinge mai mulți tineri să se apere nu au dat roadele așteptate.
„Din 2017, doar 3.000 de rezerviști noi au apărut din cei 10.000 pe care se miza”, adaugă generalul Virgil Bălăceanu. Indemnizația primită de aceștia de la stat a fost cuprinsă între 800 și 1.200 de lei pe lună.
Ce înseamnă „rezervist voluntar"
„Rezervistul, care aparține societății civile în principal, dar care are o activitate militară part-time, participă la activități de pregătire militară, la îndeplinirea unor misiuni, chiar și pe timp de pace, el fiind remunerat pentru aceste activități.
Prin activitățile rezerviștilor, dorim să reinstaurăm legătura armatei cu societatea civilă, conectivitatea între cele două reducându-se foarte mult odată cu suspendarea serviciului militar obligatoriu. Este o legătură utilă a armatei în special cu tinerii, indiferent că ei vor opta sau nu pentru cariera militară.
Ca să concluzionăm, dacă militarul aparține întâi armatei și apoi societății civile, în cazul rezerviștilor relația este inversă. Ei sunt întâi de toate parte a societății civile, apoi a armatei, schimbul de informații între cele două entități fiind esențial."
Sursa: Agenția de presă a Armatei, articolul „Rezervistul – liant între societatea civilă și armată„ - Virgil Bălăceanu/2022
Armata va verifica starea rezerviștilor din șase județe
Ministerul Apărării Naționale a anunțat recent că va verifica, în 2024, starea în care se află rezerviștii din șase județe. În 2025, testul va fi în zece județe. Zonele nu au fost precizate. În 2023, a fost făcută acestă verificare tot pentru șase județe: Vrancea, Vaslui, Timiș, Caraș Severin, Harghita și Covasna.
„Scopul exercițiilor este de a verifica completarea cu resurse umane și materiale ale unităților, realizarea coeziunii acționale între militarii activi și rezerviști, precum și instruirea specifică fiecărei arme.
Angajatorii au obligația de a asigura prezența rezerviștilor care au calitatea de salariați ai operatorilor economici, prin acordarea unui concediu suplimentar plătit de maximum cinci zile, pe baza unei adeverințe eliberate de centrul militar”, explica MApN pe 16 ianuarie 2024.
Întrebat de ce aceste exerciții de mobilizare au loc în acest an doar în șase județe, șeful Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a răspuns în interviul acordat Europei Libere:
„Acesta este potențialul nostru la momentul actual, de a verifica resursa din acele județe.”
Obligațiile românilor față de țară
Articolul 55 din Constituția României:
(1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România.
(2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.
(3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii organice.
Cine mergea în Armată până în 2007
Stagiul militar a fost obligatoriu în România în perioada comunismului și apoi, după 1990, până în 2007, la trei ani de la intrarea în NATO. Transformarea Armatei Române într-una de profesioniști a fost unul dintre angajamentele luate înainte de alăturarea la Alianța Nord Atlantică.
La stagiul militar obligatoriu participau toți bărbații cu vârsta de peste 18 ani, iar durata acestuia varia, în funcție de studii și de armă, între opt luni și doi ani.
Pe 1 ianuarie 2007, armata obligatorie în România a fost suspendată. Nu a fost, așadar, desființată, atrage atenția generalul (r) Virgil Bălăceanu.
Renunțarea la stagiul obligatoriu a fost prevăzută prin legea 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat.
Articolul trei al acestei legi prevede că „pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii”.
