În sprijinul propunerii sale, ministrul a emis un Ordin prin care a decis formarea „Grupului de Lucru-Politica Penală a României 2024”, care să elaboreze și să pună în dezbatere publică a variantele revizuite ale Noilor Coduri Penale și ale legislației penale speciale de bază și care să sesizeze Parlamentul până la sfârșitul anului viitor.
În sprijinul demersului său, ministerul invocă sutele de modificări suferite de Codurile penale, atât în Parlament, cât şi ca urmare a transpunerii unor decizii ale Curţii Constituţionale, care au afectat coerenţa reglementării iniţiale.
„Politica penală a statului se află la o răscruce. De la adoptarea noilor coduri penale, sute de intervenții au fost făcute pe proiectele inițiale, încă din faza de dezbateri parlamentare și până în prezent, fenomenul criminologic a evoluat, provocările la care trebuie să răspundă instituțiile de aplicare a legii s-au diversificat”, spune Ministerul Justiției ministrul într-un comunicat dat publicității vineri seara.
Ministrul propune un efort de cooperare între executiv, legislativ, puterea judecătorească, profesiile juridice, mediul academic și societatea civilă pentru evaluarea status quo-ului legislativ, a jurisprudenței instanțelor românești, a CCR, CJUE și CEDO și a propunerilor legislative aflate în Parlament.
Predoiu spune că inițiativa sa nu va afecta proiectele cu care Guvernul a sesizat recent Parlamentul și nici pe cele de modificare a codurilor penale pentru implementarea de urgență a deciziilor CCR.
„Ministerul Justiției demarează acest nou șantier instituțional-legislativ pe baze solide (...) cu obiectivul de a elimina toate incoerențele acumulate în ultimii ani în legislația penală prin intervenții necorelate asupra reglementărilor, de a complini toate lipsurile constatate, de a adapta legislația penală la nevoile prezente și de perspectivă de protejare a cetățenilor și valorilor democratice ale societății”, se mai spune în comunicat.
Primul grup de lucru va analiza politica penală a statului în raport cu ultimele riscuri și amenințări identificate, pentru a preveni și ameliora consecințele suportate de cetățean.
„Atelierul va reprezenta un moment prielnic pentru a discuta provocările determinate de fenomenul corupției, criminalității organizate, traficului de persoane, traficului de droguri sau infracționalității de mediu, dar și a altor fenomene infracționale care au potențial de cronicizare. Se impune, de asemenea, o abordare strategică de combatere a infracționalității economico-financiare sau a fenomenelor infracționale care au loc în mediul informatic, mai ales a pornografiei infantile. Nu în ultimul rând, discursurile polarizante și propaganda, atât de prezente în spațiul public, au dus la acutizarea infracțiunilor motivate de ură și discriminare, iar noi avem datoria să răspundem acestor evoluții”, se mai spune în comunicat.
De asemenea, va fi evaluat modul în care este afectat sistemul de competențe în domeniul urmăririi penale după desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Context strategic
Sistemul judiciar dispune în prezent de trei strategii de bază, construite pe baza contribuțiilor directe ale judecătorilor și procurorilor, configurate cu consultarea CSM și a Ministerului Public, spune MJ.
Aceste strategii cuprind obiective și direcții de acțiune care comportă și o acordare corespunzătoare a politicii penale, a legislației penale.
Guvernul României a instituit recent un cadru strategic corelat din perspectiva relației dintre corupție, criminalitate organizată, infracționalitate de mediu și limitarea accesului infractorilor la resurse financiare, respectiv:
-Strategia națională împotriva criminalității organizate (SNICO) 2021-2024,
-Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2021-2025,
-Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021 – 2025 – „Criminalitatea nu este profitabilă!”
-Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025.
Zona de analiză
· Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare;
· Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare;
· Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal;
· Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale;
· Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune;
· Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
· Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
· jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale;
· jurisprudenţa în materie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
· jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului;
· jurisprudenţa în materie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene;
· Rapoartele întocmite ca urmare a vizitelor în România ale CPT – Comitetul european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante;
· Raportul întocmit ca urmare a vizitei în România în 2016 a SPT – Subcomitetul pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor ori Tratamentelor Inumane sau Degradante;
· doctrina relevantă (de la intrarea în vigoare a noii legislaţii penale/procesual-penale/execuțional penale);
· propunerile legislative referitoare la actele normative menţionate mai sus, aflate în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului;
· Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 436/2022;
· Strategia naţională anticorupţie 2021 – 2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1269/2021;
· Strategia naţională privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni pentru perioada 2021 – 2025 „Criminalitatea nu este profitabilă!”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2021;
· Strategia naţională privind imigraţia pentru perioada 2021 – 2024, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 884/2021;
· Strategia naţională împotriva criminalităţii organizate 2021 2024, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 930/2021;
· Strategia naţională în domeniul drogurilor 2022 – 2026, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 344/2022;
· alte aspecte care vor reieşi din consultările efectuate şi din activitatea Grupului de lucru.
Zonă de intervenţie legislativă
· principală:
o Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare;
o Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.
· subsecventă intervenţiilor asupra cadrului legislativ principal:
o Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal;
o Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale;
o Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune;
o Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
o Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
o alte legi speciale.
