Ministerul Justiției invocă nu mai puțin de 46 de decizii ale Curții Constituționale în cele două propuneri de lege pentru modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală - acestea fiind un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență, cu termen limită 31 martie 2023 - dar și a altor acte normative.
După adoptarea lor în ședința de astăzi, urmează ca proiectele să fie trimise Parlamentului, pentru dezbatere și aprobare, unde pot suferi modificări.
Potrivit expunerilor de motive, după intrarea în vigoare a legilor, CCR a pronunțat mai multe decizii de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate, care nu au fost transpuse în legislație până în prezent.
În ceea ce privește Codul Penal, Ministerul Justiției propune cele mai importante modificări în ceea ce privește redefinirea abuzului în serviciu și a neglijenței în serviciu.
Pentru abuzul în serviciu, Guvernul invocă decizia 405/2016 a CCR, în urma căreia în multe dosare aflate pe rolul instanțelor au fost pronunțate achitări.
Potrivit MJ, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”.
De asemenea, Curtea a precizat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară - legi și ordonanțe ale Guvernului.
În susținerea soluției, Curtea a apreciat că asigurarea principiului previzibilității legii impune ca aprecierea privind îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu să se raporteze „la standardul obiectiv care are ca element de referință principal normativul actului care reglementează atribuția de serviciu respectivă”.
Potrivit deciziei CCR, în domeniul penal, o inacțiune dobândește semnificație ilicită doar dacă aceasta reprezintă o încălcare a unei prevederi legale exprese care obligă la un anumit comportament într-o situație determinată.
Astfel, Ministerul Justiției propune următoarea definiție a abuzului în serviciu:
- „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.”
În ceea ce privește neglijența în serviciu, prevăzută la articolul 298, Ministerul Justiției propune următoarea definiție:
- „Fapta funcționarului public care, din culpă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.”
Aceste modificări vin cu întârziere, după ce lipsa unei legislații coerente în domeniu și-a făcut deja efectele. Un exemplu este cel al termenelor de prescripție, când vreme de patru ani Codul Penal nu a fost pus în acord cu decizia CCR, iar mii de dosare penale au fost închise.
Înregistrări SRI folosite ca probe
Printre modificările la Codul de Procedură Penală, Ministerul Justiției propune ca interceptările Serviciului Român de Informații (SRI) să poată fi folosite ca probă în procesele penale.
Propunerea vine după ce, în 2020, Curtea Constituțională a României a stabilit prin decizia 55 că probele din dosarele penale obținute de anchetatori cu ajutorul serviciilor secrete trebuie înlăturate.
Potrivit deciziei CCR invocate de Guvern, în legislația declarată ca fiind neconstituțională, înregistrările devenite probe într-un dosar care au rezultat din restrângerea unor drepturi sau a unor libertăți fundamentale ale omului nu era însoțită de norme care să permită contestarea legalității acestora.
Soluția propusă în noua lege este ca legalitatea probelor furnizate de SRI să fie verificată de către judecătorul de cameră preliminară, prin introducerea articolului 139-1 cu următorul cuprins:
- „(1) Înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală și au fost respectate prevederile legale care reglementează obținerea acestor înregistrări.
- (2) Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate se verifică în procedura de camera preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.”
Noi concursuri pentru șefia Parchetului General și DNA
De asemenea, Ministerul Justiției a demarat procedurile pentru numirea noilor procurori-șefi ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) și Parchetului General (PG).
În cazul DNA și PG, posturile sunt ocupate de către Crin Bologa și Gabriela Scutea, aceștia având dreptul la încă un mandat de trei ani. Mandatul actual expiră pe 21 februarie anul viitor.
La DIICOT, în funcția este ocupată interimar de Oana Pâțu, postul fiind vacant de peste doi ani după demisia Giorgianei Hosu, ca urmare a condamnării soțului său la 3 ani de închisoare cu suspendare.
Procedura de selecție în cazul numirii unui șef DIICOT urmează să se încheie pe 1 martie 2023.
La precedentele numiri, din 2020, președintele Klaus Iohannis a ignorat avizele negative ale CSM pentru Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu.
