Linkuri accesibilitate

Ministrul Economiei, întrebat de ce fabricile românești nu produc muniție NATO de calibru 155: Să ne dea Armata specificațiile, mai întâi!


Ministrul Economiei, Radu Oprea, spune că pentru a produce muniție NATO, companiile de armament românești au nevoie de specificațiile Armatei.
Ministrul Economiei, Radu Oprea, spune că pentru a produce muniție NATO, companiile de armament românești au nevoie de specificațiile Armatei.

Ministrul Economiei, Radu Oprea, spune că, pentru a produce proiectile de calibru NATO de 155 de mm, industria de apărare de stat așteaptă ca, mai întâi, Armata să-i spună cum trebuie să fie acest tip de muniție. În schimb, Radu Oprea confirmă că firma Rheinmetall vrea să facă o fabrică de pulberi.

După ce șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a cerut industriei de Apărare să livreze urgent Armatei, muniție și echipamente la standardele NATO, ministrul Economiei, Radu Oprea, promite progrese chiar din acest an.

Radu Oprea, în subordinea căruia se află cele 16 filiale Romarm, spune la interviurile one2one că, în acest moment, instituția lucrează la o lege nouă care să scurteze perioada de avizare a investițiilor militare.

Radu Oprea susține că investitori mari din domeniul apărării, precum Rheinmetall, s-au asociat deja cu statul român. Compania germană vrea să construiască o fabrică de pulberi, iar o firmă americană ar vrea să fabrice muniție în România.

În schimb, ministrul Economiei nu poate spune când vor fi capabile fabricile românești de stat să producă proiectilele de calibru 155 mm, cerute insistent de Armată.

Radu Oprea susține că, mai întâi, Armata trebuie să cumpere obuzierele care vor folosi proiectilele cu calibrul de 155 de milimetri.

Ministrul susține că în funcție de producător - european, american sau sud-coreean - obuzierele au nevoie de proiectile care au caracteristici diferite, chiar dacă au același calibru.

Ministrul Oprea anunță că industria locală are și succese, deocamdată parțiale:

  • la Cugir se instalează liniile de producție pentru fabricarea de arme Beretta, la cinci ani de la semnarea unei prime înțelegeri între investitorul italian și Ministerul Economiei.
  • la Craiova, avionul școală IAR 99 retehnologizat a trecut cu bine de primele teste.

Cele mai importante declarații

  • Despre incapacitatea industriei de stat de apărare de a produce proiectile NATO de calibru 155 mm, cerute insistent de Armată

„Întâi, Armata Română trebuie să spună ce echipamente are. (…) Muniția aceasta de 155 mm are un anumit specific, nu este o muniție standard, este specifică fiecărui echipament care folosește muniția de 155.”

  • Despre nevoia construirii unei fabrici de pulberi pentru armament și muniții

„Este un proiect depus (n.r. pentru finanțare, la Comisia Europeană) de către Rheinmetall împreună cu România pentru o fabrică de pulberi, în câteva săptămâni va veni răspunsul. (…) Lucrăm la o lege specială pentru aceste proiecte în domeniul industriei de apărare care să stabilească niște limite clare ale perioadei de avizare pentru construcția proiectului respectiv.”

  • Despre continuarea contractului cu producătorul de arme Beretta

„Suntem în plin proces de transfer de tehnologie la fabrica de la Cugir, cu producătorul Beretta. Începem să facem diverse operații de asamblare, iar, în timp, procesul de transfer de tehnologie va fi mai avansat pentru a putea realiza cât mai mult din arma respectivă.”

  • Despre posibilitatea ca Minvest Roșia Montană, acționar minoritar la Roșia Montană Gold Corporation, să fie coplătitor la suma de 10 milioane de dolari pe care compania străină trebuie să o plătească României, la decizia Curții de arbitraj de la Washington

„Este o companie care astăzi nu are niciun fel de fonduri.”

  • Despre exploatarea metalelor rare din România, inclusiv aur și argint

„Nu cred că vreodată, în România, vom putea vorbi despre exploatare cu cianuri, n-ai cum.”

O nouă fabrică de pulberi militare depinde de banii de la Uniunea Europeană

La one2one, ministrul Economiei confirmă informația publicată recent de Europa Liberă conform căreia compania germană Rheinmetall vrea să construiască în România o nouă fabrică de pulberi militare.

„Am avut inspecții în teren, există un concept, știm ce avem de făcut. Vom avea din nou, în aprilie, vizite în teren la nivel tehnic pentru a putea să definim mai bine proiectul”, explică ministrul Radu Oprea.

El precizează că firma germană s-a asociat cu Ministerul Economiei și, împreună, cele două au cerut Comisiei Europene aproape 50 de milioane de euro pentru această investiție.

Anul trecut, Comisia a pus la dispoziția statelor membre 144 de milioane de euro pentru a fabrica pulberi necesare construirii de noi muniții.

Întrebat când se așteaptă ca executivul Uniunii Europene să vină cu un răspuns la cererea de finanțare, ministrul Economiei a răspuns: „Trebuie să se întâmple în câteva săptămâni”.

Radu Oprea spune că, pentru investițiile din domeniul Apărării, este nevoie de o nouă lege „care să stabilească niște limite clare ale perioadei de avizare pentru construcția proiectului respectiv”.

Ministrul Economiei completează: „Dacă am intra în normele de astăzi europene, românești, durata ar fi foarte lungă și nu ne putem permite un astfel de timp, mai ales că și acest program (n.r. programul de finanțare al Comisiei Europene) are o perioadă limitată de timp”.

În acest moment, România importă pulberi militare din Serbia, iar mai mulți lideri sindicali și un fost șef al Romarm au explicat pentru emisiunea „România, te iubesc!” de săptămâna trecută, de la PRO TV, că acest parteneriat vulnerabilizează România în condițiile relației apropiate dintre Belgrad și Moscova.

Solicitat să comenteze aceste declarații, ministrul Economiei, Radu Oprea, a spus: „Mie îmi plac întotdeauna cei care își dau cu părerea despre lucruri pe care ar fi putut să le facă când au fost în poziția de a le face și nu le-au făcut. Dintre cei pe care i-am văzut la televizor, unii au avut funcții de conducere în Romarm ani de zile, apoi au avut funcții de conducere în Direcția industriei de apărare din Ministerul Economiei și n-au făcut nimic.”

Retehnologizarea avionului IAR 99 depinde de parteneri americani

Unul dintre programele strategice ale Ministerului Apărării Naționale este retehnologizarea avionului IAR 99.

Programul a început în 2020, iar în acest an ar fi trebuit să fie finalizat. Acum patru ani, Ministerul Apărării a semnat cu Avioane Craiova contractul care prevederea modernizarea a zece avioane IAR 99.

Întârzierile au curs, iar abia acum primul avion din cele zece a încheiat testele cu succes, spune ministrul Economiei, la one2one.

Avioanele IAR 99 sunt avioane de tip școală și sunt necesare piloților care, ulterior, vor învăța să piloteze avioanele de luptă F-16.

România are în plan să modernizeze avioanele școală IAR 99 cu firme americane.
România are în plan să modernizeze avioanele școală IAR 99 cu firme americane.

Întrebat care este calendarul modernizării celorlalte nouă avioane, ministrul Economiei răspunde: „Partea de furnizare a echipamentelor pe care trebuie să le primim din Statele Unite nu are un calendar foarte exact, dar suntem în dialog cu toate instituțiile din guvernul american pentru a reuși să intrăm pe lista de priorități a guvernului Statelor Unite, astfel încât să putem să avem la timp toate echipamentele necesare”.

Potrivit site-ului de specialitate defenseromania, România deține 21 de aeronave IAR-99. Din acestea, 11 au fost deja modernizate, sunt IAR-99 Șoim, în timp ce celelalte zece au rămas la versiunea standard din fabrică.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

XS
SM
MD
LG