Ayvazian nu a dat niciun motiv pentru demise, lucru confirmat de Anna Naghdalian, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Armeniei. Naghdalian a declarat pentru serviciul armean al RFE/RL că ministerul nu va face momentan nici un comentariu despre demisie.
Ayvazian și-a prezentat demisia după ce a participat la reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al Armeniei, care a discutat tensiunile ridicate la frontiera cu Azerbaidjan.
La consiliul de urgență, premierul Nikol Pașinian a solicitat delegarea unor observatori internaționali de-a lungul unor porțiuni contestate ale frontierei, unde trupele armene și azere s-au confruntat în ultimele două săptămâni.
„Dacă situația nu este rezolvată, această provocare ar putea duce inevitabil la o ciocnire pe scară largă”, a spus Pașinian.
Nu a fost clar dacă Ayvazian a fost de acord cu propunerea lui Pașinian. Ziarul Hraparak din Erevan a relatat pe 21 mai că Ayvazian nu a fost de acord cu Pașinian asupra propunerii pentru un acord trilateral cu Azerbaidjan și Rusia. Proiectul propus ar fi înființat un comitet pentru demarcarea granițelor între cele două state vecine din Caucazul de Sud.
Înfrângerea Armeniei într-un război din Nagorno-Karabakh a cauzat o remaniere a cabinetului de miniștri, context în care Pașinan l-a numit pe Ayvazian ministru de externe în data de 18 noiembrie. Diplomatul în vârstă de 52 de ani lucrase în trecut ca ambasador al Armeniei pentru Mexic și mai multe state europene.
Demisia lui a venit după ce forțele azere capturaseră șase militari armeni în contextul tensiunilor la frontieră.
Ministerul Apărării azer declarase că soldații au fost capturați în regiunea Kalbajar din Azerbaidjan la data de 27 mai. Potrivit ministerului, aceștia încercau să treacă granița pentru a plasa mine pe rutele de aprovizionare care duc la pozițiile armatei azere.
Pașinian a declarat, într-o ședință a cabinetului, că cei șase militari „răpiți” plantau mine pentru a consolida granița Armeniei și pentru a transmite semnale de avertisment. El a respins afirmația Azerbaidjanului potrivit căreia acțiunile trupelor armene reprezentau o provocare.
„Se iau măsurile necesare pentru returnarea militarilor capturați", a declarat Ministerul Apărării din Armenia.
Departamentul de Stat al SUA și-a exprimat îngrijorarea cu privire la incidentele de la frontieră, inclusiv la detenția soldaților armeni.
„Facem apel ambelor părți să rezolve urgent și pașnic acest incident. De asemenea, cerem în continuare Azerbaidjanului să elibereze imediat toți prizonierii de război și alți deținuți și îi reamintim Azerbaidjanului de obligațiile pe care le are în cadrul dreptului internațional umanitar”, se arată într-o declarație din 27 mai a Departamentul de Stat al SUA.
În trecut, Armenia a acuzat Azerbaidjanul de incursiuni în provinciile Syunik și Gegharkunik. Azerbaidjanul a insistat, la rândul său, că trupele ocupau pur și simplu poziții pe teritoriul azer care nu fuseseră accesibile în timpul iernii.
În ultimele zile, serviciile de externe ale Armeniei și ale Azerbaidjanului s-au acuzat reciproc de exacerbare a conflictului.
Tensiunile actuale au loc la câteva luni după încheierea unui război care durase șase săptămâni în Nagorno-Karabakh.
Conflictul care a costat 6.900 de vieți a luat sfârșit în noiembrie ca urmare a intervenției Rusiei. Armenia a cedat teritorii deținute de mai bine de zece ani. În prezent, armistițiul este monitorizat de autoritățile ruse.
Nagorno-Karabakh este recunoscut internațional drept aparținând Azerbaijanului, dar teritoriul este controlat de armeni din anii 1990.
Tensiunile actuale au loc în contextul în care Armenia va susține alegeri parlamentare pe 20 iunie. Alegerile au fost anunțate ca urmare a presiunilor venite din partea opoziției. Mai multe proteste au avut loc cerând demisia lui Pașinian din cauza rolului său în război.
Premierul armean respinge criticile, spunând că nu a avut de ales privind cedările teritoriale. Acesta consideră că orice alternativă ar fi dus la pierderi și mai mari.
