Întrebat marți, 8 aprilie, într-o conferință de presă, de Europa Liberă despre întârzierile la reparațiile de drumuri și poduri cerute de Ministerul Apărării și trei aliați ai României din NATO – Franța, Belgia și Luxemburg, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat:
„Cred că atunci când, în țara noastră, oameni care nu-și fac datoria vor păți ceva, vor fi sancționați, nu vor mai ocupa aceste funcții, va fi un prim semnal că ocuparea unui post nu este doar o onoare, o demnitate sau o oportunitate pentru un câștig mai bun, ci înseamnă și o mare responsabilitate, care vine cu ocuparea acestui post, pe care trebuie să ți-o asumi și să ți-o exerciți în interesul serviciului public pe care le reprezinți”.
Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul de Externe și ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au cerut în mai multe scrisori, încă din vara lui 2024, Ministerului Dezvoltării, să repare mai multe drumuri de acces pentru mașinile militare ale celor patru armate NATO, să finalizeze mai repede podul de la Voila (județul Brașov) și un pod de la Sighișoara.
Acestea sunt:
- drumul de pământ care face legătura între drumul județean (DJ)104J şi accesul la o locație din Făgăraş;
- drumul de exploatare/vecinătate de interes local care face legătura între DJ 104A şi o locație din Comuna Şinca (județul Braşov), pe care se află trei podețe, dintre care două trebuie reparate;
- drumul de exploatare care face legătura între DJ 7C şi o locație din Cârţişoara (județul Sibiu), aflat pe o tarla;
- extinderea străzii 13 Decembrie din Municipiul Braşov;
- finalizarea mai rapidă a podului de la Voila;
- repararea podului peste râul Şaeş de la Sighișoara.
Pe aceste drumuri, două dintre ele de pământ, și poduri urmau să se deplaseze militari și mașini de luptă către Baza Militară Cincu, din județul Brașov, acolo unde staționează Grupul de Luptă al NATO din România.
Între iunie 2023 și decembrie 2024, ministru al Dezvoltării a fost Adrian Veștea, ales anul trecut președinte al Consiliului Județean Brașov și secretar general al Partidului Național Liberal.
La sfârșitul anului 2024, ministru al Dezvoltării a devenit Cseke Attila.
El a promovat pe 30 ianuarie 2025 o ordonanță care permite alocarea fondurilor necesare, peste 6,5 milioane de lei, pentru repararea unora dintre drumurile și podurile cerute de Armată încă din iulie 2024.
La one2one de la Europa Liberă, ministrul Cseke Attila spune că lucrările la aceste obiective nu au început:
„La Cârțișoara, este nevoie într-adevăr de o investiție care nu este o investiție mare. Am discutat cu domnul primar, am discutat cu primăria, oamenii au fost acolo, se pregătesc documentele, termenul este rezonabil, adică până în octombrie…(n.r. pentru când a fost amânată dislocarea suplimentară de trupe franceze). Nu e o lucrare mare acolo.
Este vorba de o pietruire de drum. (…) În ceea ce privește celelalte obiective de investiții, aici suntem în legătură cu autoritatea locală, dar și cu Ministerul Apărării, pentru că la Sighișoara, pe podul peste Râul Saeș, încă nu avem documentația de la primărie ca să putem încheia contractul.”
Investițiile solicitate de Armată și ambasade erau vitale pentru organizarea, în mai 2025, a unui exercițiu NATO, Dacian Spring 25.
În timpul exercițiului, urma ca Grupul de Luptă al NATO din România, condus de Franța, să ajungă la nivelul de brigadă. Adică Franța să aducă cel puțin încă 2.000 de militari în România, la Cincu (județul Brașov) și în alte locații, suplimentar față de cei 1.500 care există deja.
Acestora urmau să li se alăture și alți militari din state NATO și, astfel, peste 4.000 de militari români și străini să simuleze dislocarea rapidă în România și misiuni de apărare pe teritoriul național.
În martie 2025, lideri francezi au anunțat amânarea dislocării trupelor franceze în România până la toamnă, din cauza campaniei electorale din România pentru alegerile prezidențiale din luna mai.
La începutul lui 2025, Statul Major al Apărării prezenta exercițiile programate în acest an în România ca pe misiuni care „demonstrează unitatea și solidaritatea aliaților, precum și capacitatea structurilor NATO și a partenerului strategic american de a interveni rapid în sprijinul României.
Scopul principal al exercițiilor este creșterea capacității de apărare și descurajare, îmbunătățirea coordonării și a timpilor de reacție, precum și consolidarea interoperabilității și mobilității militare.
Într-un context global complex, marcat de crize de securitate, aceste antrenamente devin esențiale pentru pregătirea forțelor armate”, mai explica Statul Major al Apărării importanța exercițiilor planificate.
Interviul integral cu ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, va fi publicat joi, 10 aprilie, pe siteul Europei Libere.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
