Linkuri accesibilitate

Minune electorală: vot final pentru confiscarea extinsă a averilor ilegale


România a transpus Directiva Europeană privind confiscarea bunurilor obținute din infracțiuni.

Partidele parlamentare au ajuns la un consens asupra proiectului de lege privind confiscarea extinsă a averilor ilicite. Inițiativa zăcea de trei ani de zile în sertarele Parlamentului, iar România risca să fie amendată dacă nu transpunea Directiva europeană privind confiscarea bunurilor obținute din infracțiuni. Cu o lună înaintea alegeri, partidele parlamentare și-au dat acordul pentru proiectul inițiat în 2017 de guvernul Tudose, dar cu amendamente.

Directiva europeană privind confiscarea extinsă a bunurilor obținute din infracțiuni a fost adoptată în 2014, iar România trebuia să o transpună în legislația națională până în 2015. Parlamentul a avut pe masă o inițiativă a guvernului Tudose încă din 2017, dar ea a stat ascunsă prin sertarele din Parlament în timpul majorității deținute de PSD. Subiectul a revenit pe agenda publică cu puțin timp înaintea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare.

Expertul anticorupție, Laura Ștefan, susține că legislația aflată în vigoare nu acoperea toate cerințele legislației europene și de aceea a fost nevoie de acest nou proiect.

„Este o îmbunătățire certă a textului. Trebuie să aplicăm sechestre pe lucruri care valorează bani. La început, oamenii spuneau că nu vor intra la pușcărie, apoi că rămân cu banii. E bine că ne-am dat seama că persoana nu trebuie să plătească doar prin pierderea libertății, ci că este esențial să îi iei bunurile pe care le obține din activitate infracțională”, a declarat pentru Europa Liberă coordonatorul activităților anticorupție de la Expert Forum.

Ea trage un semnal de alarmă și asupra organizațiilor infracționale pentru a căror combatere e esențială decuplarea de la resursele obținute în mod ilegal.

Aici e miza legii, lucrurile nu se vor schimba peste noapte. Degeaba avem o lege foarte bună dacă nu vom identifica repede bunurile și nu vom avea proceduri ușoare de valorificare. Implementarea e mai important decât legislația”, a adăugat Laura Ștefan.

Potrivit acesteia, principalele deosebiri față de legea în vigoare sunt:

  • Confiscarea extinsă în forma actuală se putea face doar pentru anumite infracțiuni. În forma care va trece de Parlament, instanțele pot stabili confiscarea extinsă pentru orice fel de infracțiune cu pedeapsă mai mare de 4 ani.
  • Se elimină condiția existentă în legislația actuală cu privire la proveniența bunurilor care intră în categoria de avere nejustificată. Până acum se cerea ca bunurile care intră în zona de confiscare extinsă să fie obținute prin activități similare cu cele pentru care a fost dispusă condamnarea. Eliminarea listei se simplifică mult modul în care se stabilește proveniența bunurilor.
  • A fost reformulată condiția necesară pentru dispunerea confiscării extinse, instanța trebuie să își formeze convingerea că bunurile provin din activități infracționale. Convingerea se poate baza pe proporția între venituri și averea persoanei. Laura Ștefan crede că aici se poate ajunge la o contestare la Curtea Constituțională, deoarece în Legea Fundamentală se prevede la articolul 44: caracterul licit al dobândirii (n.r. – averii) se prezumă.
  • Noul proiect introduce obligativitatea dispunerii măsurilor asiguratorii cu privire la averea nejustificată a unui inculpat. Cu cât măsurile se iau mai repede în procedură și nu se așteaptă finalizarea procesului, se poate executa bunurile persoanei condamnate. E bine că procurorii să demareze foarte devreme în dosar procedurile de identificare și disponibilizare a bunurilor.

Laura Ștefan consideră că votul din Parlament are legătură directă cu alegerile parlamentare. „Dacă există o altă motivație, aveam această lege până acum”, a precizat expertul anticorupție.

Ea avertizează că simplul vot din Parlament nu va duce automat la confiscarea averilor ilicite.

Faptul că o instanță decide la finalul procesului că se confiscă niște bunuri, nu înseamnă că respectivele bunuri chiar vor fi confiscate și valorificate pentru ca niște bani să intre la bugetul de stat. Dacă bunurile nu au fost disponibilizate foarte devreme, identificate, dacă nu au fost administrate, e iluzoriu să ne închipuim că ANAF poate să pună în aplicare decizia instanței”, susține Laura Ștefan.

Toate partidele se laudă cu confiscarea extinsă

În discursurile din plenul Camerei Deputaților, toate partidele au încercat să își aroge meritul pentru aprobarea confiscării extinse.

  • „Trăim un moment important pentru democrația și statul de drept din România. Românii cinstiți văd cum hoții și corupții scapă cu averile intacte. Fiecare leu furat statului roman trebuie recuperat. Cei care încercau să își pitească averile în mâinile terților nu vor mai putea face acest lucru”, a subliniat fostul ministru al Justiției, Ana Birchall.

Reprezentantul USR și-a acuzat colegii din Parlament de ipocrizie.

  • „Este un concurs între anumite partide care încearcă să își aroge meritul. Meritul cred că aparține Uniunii Europene, că există această directivă, și al campaniei electorale care se apropie. La locale vedem borduriadă, la parlamentare vedem proiecte care au zăcut ani de zile”, a susținut deputatul USR, Stelian Ion.

PSD, partidul care a ținut la sertar proiectul în ultimii ani, a votat și el în Comisia Juridică și în plen în favoarea inițiativei.

  • „Cred că e foarte bine că acest subiect se încheie. Simt o oarecare dezamăgire la USR, credeau că ne împotrivim și fac scandal. Această inițiativă este a guvernului PSD, a ministrului Justiției din guvernul PSD”, a fost poziția exprimată de liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Alfred Simonis
  • „Este extraordinar că după mulți ani de tergiversare confiscarea extinsă a averilor dobândite prin hoție poate fi luată de stat după condamnarea definitivă a celor care au băgat mâna în patrimoniul public sau privat. Facem dreptate pentru țară”, a afirmat în discursul său liderul grupului PNL din Camera Deputaților, Florin Roman.

Reprezentantul UDMR, Marton Arpad, a adăugat că în România „s-ar putea să mai fie băieți deștepți care să scape”.

Amendamente adoptate în Comisia Juridică și votate în plenul Camerei Deputaților:

  • ,,(1) Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani 5 ani sau mai mare, instanţa îşi formează convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia,dintre veniturile licite şi averea persoanei.
  • (2) Confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei. Confiscarea extinsă poate fi dispusă şi asupra bunurilor transferate către terţi, dacă aceştia ştiau sau ar fi trebuit să ştie că scopul transferului a fost evitarea confiscării.
  • „(41) In cazul bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse, luarea de către procuror a măsurilor asigurătorii pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestor bunuri este obligatorie.”
  • La articolul 311, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Organul judiciar care a dispus extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice este obligat să îl informeze pe suspect despre faptele noi cu privire la care s-a dispus extinderea ori cu privire la schimbarea încadrării juridice.”

„(4) Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate încunoştinţează judecătorul delegat cu executarea despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informaţiilor periodice primite de la Agenţia Naţională de Administrate Fiscală şi de la alte autorităţi competente cu punerea în executare a acestor măsuri de siguranţă.”

Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este desemnată ca autoritate naţională competentă să centralizeze datele primite de la autorităţi în ceea ce priveşte măsurile asigurătorii, confiscările speciale şi confiscările extinse dispuse în cursul procedurilor judiciare penale şi să realizeze statistici pe care le transmite anual, prin intermediul Ministerului Justiţiei, Comisiei Europene, în aplicarea prevederilor art.ll din Directivei Uniunii Europene.

Recuperări cu încetinitorul

Cel mai cunoscut caz în care recuperarea prejudiciului s-a desfășurat într-un ritm foarte lent și într-o proporție redusă este cel al lui Dan Voiculescu. Fostul președinte al Grivco a fost condamnat la zece ani de închisoare, dar și la recuperarea unui prejudiciu în valoarea de 80 de milioane de euro. Până la sfârșitul anului trecut, suma recuperată în cazul Dan Voiculescu era de 18 milioane de euro.

Facebook Forum

Ce urmează pentru Aleksei Navalnîi
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:51 0:00
XS
SM
MD
LG