Linkuri accesibilitate

 
3 minute | Tezaurul istoric al României, victoriile lui Donald Trump, ce face omul cu mâna lui

3 minute | Tezaurul istoric al României, victoriile lui Donald Trump, ce face omul cu mâna lui


Descoperit la Coțofenești, în județul Prahova, acest coif din aur, care datează din jurul anului 450 î.e.n., este unicat și este cea mai valoroasă dintre cele patru piese furate în weekend dinre-un muzeu olandez.
Descoperit la Coțofenești, în județul Prahova, acest coif din aur, care datează din jurul anului 450 î.e.n., este unicat și este cea mai valoroasă dintre cele patru piese furate în weekend dinre-un muzeu olandez.

Tezaurul României e un punct sensibil în istoria ultimului secol și în mentalul colectiv. Însă nu tezaurul pe care Moscova nu l-a restituit României domină știrile, ci furtul coifului de la Coțofenești și al trei brățări dacice. Erau în Olanda, expuse la un muzeu. Subiectul e exploatat electoral.

Bun găsit,

Iată principalele subiecte:

  • Autoritățile olandeze anchetează furtul din Muzeul Drents, aflat în orașul olandez Assen, al trei brățări dacice și unui coif de aur care datează din jurul anului 450 î.e.n., cunoscut drept Coiful de la Coțofenești.
  • Noul președinte al SUA, Donald Trump, și-a petrecut sfârșitul săptămânii în conflict deschis cu Columbia, care refuzase inițial preluarea de avioane militare cu cetățeni columbieni trimiși în țară de autoritățile anti-imigrație americane.
  • În România sunt date anual 10.000 de sancțiuni pentru nereguli în construcții, iar mii de români își modifică apartamentele ilegal, cu consecințe potențial mortale.

Tezaurul României

Jaful de la muzeul Drents din Olanda, care a vizat obiecte din Tezaurul României expuse într-o expoziție temporară, depășește cadrul unui scenariu polițist, în care autoritățile acționează intens pentru recuperarea bunurilor și pedepsirea celor vinovați. (Știrea Reuters, aici).

Jaful este exploatat politic de fostul candidat la președinție Călin Georgescu, care îl asociază, într-o postare pe Facebook, unor teme predilecte din campania sa naționalist–populistă cum ar fi așa-numita „trezire în conștiință” și un presupus furt al identității. Georgescu cere și demisia miniștrilor Culturii și de Externe.

Și dinspre Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), o exploatare similară a cazului, citată de Adevărul, care preia declarațiile lui Mihail Neamțu, devenit în urma intrării în Parlament pe listele AUR, preşedinte al Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor. Acesta acuză PSD și PNL.

Răspunsul a venit de la ministrul de Interne, Cătălin Predoiu (PNL), care a spus la Digi24 că specularea emoției românilor față de această pierdere, în scop politic, este „josnică”.

Detalii ale relatărilor din presa românească:

  • Filmul evenimentele, pe Hotnews.ro;
  • Reacțiile autorităților române, pe Digi24;
  • Obiecte istorice asigurate fără o evaluare optimă - Libertatea;
  • Breșa de securitate, în Europa Liberă;
  • Despre percepția identitară și de legitimitate istorică, Vasile Ernu, în Libertatea.

În fine, dacă ați ratat înregistrarea video cu momentul în care un zid al Muzeului Drents a fost aruncat în aer, o găsiți aici, via Poliția olandeză. Pe Antena3, detalii despre anchetă, suspecți și jaf în sine.

Subiectul a dominat relatările din presa românească la sfârșitul săptămânii, când a mai avut loc validarea lui Crin Antonescu drept candidat sprijinit de PNL la alegerile prezidențiale, dar și un nou episod al tensiunilor dintre PSD – PNL, mai exact dintre președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, și prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, pe tema reducerii de posturi la Senat – Digi24.

O temă poate prea puțin dezbătută a fost zilele trecute și cea a situației semnalate de președintele UDMR, Kelemen Hunor. Acesta se declară șocat, relatează Spotmedia, că nimeni nu a reacționat după ce Călin Georgescu a spus că ar primi rapoarte de la serviciile de informații.

Despre cum au confiscat susținătorii acestuia mitingul de vineri al sindicaliștilor, aici, iar analiza Europa Liberă despre cum este ținut captiv electoratul „suveranist”, aici.

Războiale lui Donald Trump

Președintele Columbiei, Gustavo Petro, și-a petrecut duminica certându-se, în public, pe platforma X, cu președintele SUA, Donald Trump. Spre seară însă, Columbia a cedat și evită un război comercial cu SUA, scrie Reuters.

În timpul zborului de sâmbătă cu Air Force One, Donald Trump și-a reiterat multe dintre promisiunile electorale de politică externă. El insistă că SUA vor acționa pentru a obține controlul asupra Groenlandei.
În timpul zborului de sâmbătă cu Air Force One, Donald Trump și-a reiterat multe dintre promisiunile electorale de politică externă. El insistă că SUA vor acționa pentru a obține controlul asupra Groenlandei.

Columbia a refuzat inițial să primească două avioane militare care aduceau în țară persoane declarate de SUA drept imigranți ilegali. Gustavo Petro cerea ca cei trimiși înapoi în Columbia să vină cu avioane civile și să nu fie tratați ca infractori. Donald Trump a amenințat cu taxe vamale capabile să afecteze grav economia Columbiei, explică BBC, președintele Columbiei a plusat inițiat, pentru ca apoi să renunțe.

Este un avertisment, subliniază o analiză BBC: Donald Trump le transmite liderilor lumii că nu au altă variantă decât să se supună voinței lui.

Pentru Europa, semnalele sunt extrem de serioase. Donald Trump nu renunță la planul de a prelua controlul asupra Groenlandei, după cum le-a spus Trump, sâmbătă, reporterilor care au călătorit cu el, scrie NPR.

CNN evidențiază, din declarațiile făcute cu același prilej, soluția lui Donald Trump pentru populația din Fâșia Gaza – „curățarea zonei”, prin preluarea de țările vecine (Iordania și Egipt) a circa un milion de persoane. Niciuna dintre părțile vizate nu acceptă ideea, notează Reuters.

Donald Trump a amintit că urmează să discute „curând” cu liderul de Kremlin. Fotografie din 2018.
Donald Trump a amintit că urmează să discute „curând” cu liderul de Kremlin. Fotografie din 2018.

În privința războiului din Ucraina, scrie The New York Times, Donald Trump și Vladimir Putin se tatonează. Semnalele pe care și le transmit sugerează că privesc dincolo de războiul din Ucraina, către viitorul control asupra arsenalului nuclear. Principalul tratat dintre cele două țări pe tema limitării arsenalului nuclear expiră într-un an.

Fără siguranță în construcții

În fiecare an, mii de români își modifică apartamentele ilegal. „Multe plângeri se încheie și după trei-patru ani, fără nicio măsură”, admit autoritățile consultate de colegul meu, Cezar Amariei.

Săptămâna aceasta, la Țară în Service, despre modificările din locuințe, care pun în pericol viața celor care trăiesc acolo. În România sunt date anual 10.000 de sancțiuni pentru nereguli în construcții. Jumătate vizează proprietari care modifică ilegal apartamentele ori își extind abuziv proprietatea pe spațiul comun.

Un exemplu de perete dărâmat pentru o extindere ilegală a apartamentului.
Un exemplu de perete dărâmat pentru o extindere ilegală a apartamentului.

Tot din Europa Liberă, nu ratați articolul Oanei Despa despre atacul Moscovei asupra Bisericii Ortodoxe Române, așa cum îl descrie Episcopia Oradea, și nici analiza Simonei Cârlugea despre reorganizarea sistemului public – Cum a ajuns statul cu 125.000 de angajați în plus, în zece ani.

Alte subiecte:

  • În 27 ianuarie 1945, trupele sovietice intrau în lagărul de la Auschwitz-Birkenau unde au murit 1,1 milioane de bărbați, femei şi copii, din care 990.000 de evrei. În contextul ascensiunii partidelor de extremă dreapta în Europa, mai mulți lideri europeni promit să nu uite.
  • După alegeri despre care SUA și UE spun că nu aveau cum să fie corecte, liderul autoritar din Belarus, Alexandr Lukașenko, își revendică cel de-al șaptelea mandat de cinci ani la președinția țări. Ar fi obținut 87.6% din voturi.
  • Probele de evaluare a competenţelor din cadrul examenului de bacalaureat 2025 încep luni cu evaluarea celor lingvistice – Hotnews.ro.

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Nu rata ediția de vineri a podcast-ului SmartJob, la care psihologul Valentin Pescaru vorbește despre cum imaginile false din online pot duce la manipulări politice, dar și despre ce ar presupune o evaluare psihologică a candidaților la prezidențiale.

Zi bună,

Carmen

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG