Alegerile prezidențiale din Belarus au avut loc într-o atmosferă politică marcată de represiune împotriva opoziției politice și limitarea drastică a libertății de exprimare.
Liderii opoziției au fugit în străinătate sau au fost aruncați în închisoare. Regimul de la Minsk deține aproape 1.300 de prizonieri politici, printre care se află inclusiv Ales Bialiatski, laureat Nobel pentru Pace, fondator al Centrului pentru Drepturile Omului „Viasna”.
Începând cu luna iulie 2024 iulie, Lukașenko a grațiat peste 250 de persoane. În același timp, autoritățile au arestat alte sute de persoane în raiduri care vizau rudele și prietenii deținuților politici.
Autoritățile au reținut 188 de persoane numai luna trecută, a transmis organizația „Viasna”.
Activiștii și cei care au donat bani grupurilor de opoziție au fost convocați de poliție și forțați să semneze documente în care spun că au fost avertizați să nu participe la demonstrații neautorizate, au declarat apărătorii drepturilor omului.
Cei patru concurenți ai lui Lukașenko de pe buletinul de vot au fost, de fapt, politicieni loiali președintelui de la Minsk.
„Intru în cursă nu împotrivă, ci împreună cu Lukașenko și sunt gata să servesc ca avangarda lui”, a declarat candidatul Partidului Comunist, Serghei Sîrankov, care s-a clasat pe locul al doilea. El este în favoarea incriminării activităților LGBTQ+ și a reconstruirii monumentelor liderului sovietic Iosif Stalin.
Candidatul Alexander Khijniak, șeful Partidului Republican al Muncii și Justiției, a condus o secție de votare la Minsk în 2020 și a promis să prevină o „repetare a tulburărilor”.
Oleg Gaidukevici, șeful Partidului Liberal Democrat, l-a susținut pe Lukașenko în 2020.
Cea de-a patra contracandidată, Hanna Kanapatskaia, a obținut 1,7% din voturi în 2020 și spune că este „singura alternativă democratică la Lukașenko”, promițând să facă lobby pentru eliberarea prizonierilor politici, dar avertizându-i pe susținători împotriva „inițiativei excesive”.
Liderul opoziției numește alegerile „o farsă fără sens”
Liderul opoziției în exil, Svetlana Țihanovskaia, care a fugit din Belarus sub presiunea guvernului după alegerile din2020, a declarat pentru Associated Press că alegerile de duminică au fost „o farsă fără sens, un ritual Lukașenko”.
Ea spune că liderii mondiali nu ar trebui să recunoască rezultatul unei țări „în care toate mass-media independente și partidele de opoziție au fost distruse și închisorile sunt pline de deținuți politici”.
Reprezentanții UE au respins, de asemenea, rezultatul alegerilor din Belarus pe care le-au numit ilegitime și au amenințat Minskul cu noi sancțiuni.
„Alegerile false de astăzi din Belarus nu au fost nici libere, nici corecte”, au afirmat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, și comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, într-o declarație comună.
La scurt timp după votul de duminică la Minsk, Lukașenko le-a spus jurnaliștilor că nu a cerut recunoașterea sau aprobarea UE și nu a exclus să candideze și la alegerile din 2030.
Organizația internațională Reporteri fără Frontiere a depus o plângere împotriva lui Lukașenko la Curtea Penală Internațională pentru reprimarea libertății de exprimare, care a dus la arestarea a 397 de jurnaliști din 2020. Dintre aceștia, susține organizația, 43 sunt în închisoare.
Semne de întrebare privind corectitudinea votului
Potrivit Comisiei Electorale Centrale din Belarus, există 6,8 milioane de alegători eligibili. Cu toate acestea, aproximativ 500.000 de persoane au părăsit Belarusul și nu au putut vota.
După ce urnele s-au închis la ora locală 20:00, comisia a declarat că prezența la vot a fost de 85,70%, dar lipsa monitorizării independente a făcut ca această cifră să fie aproape imposibil de verificat.
Mai mult, opoziția a afirmat că urnele de vot nu au fost păzite până în ziua alegerilor, ceea ce ar fi creat un mediu fertil pentru nereguli electorale.
Un record de 41,81% dintre alegători au votat în cinci zile de vot anticipat.
În secțiile de votare au fost îndepărtate perdelele care acoperă urnele de vot, iar alegătorilor le-a fost interzis să-și fotografieze buletinele de vot - un răspuns la apelul opoziției din 2020 ca alegătorii să facă fotografii pentru a face mai dificilă fraudarea votului de către autorități.
Aleksandr Lukașenko este președintele Belarusului încă din 1994. El a preluat funcția la doi ani după destrămarea Uniunii Sovietice.
În 2022, Lukașenko a permis Rusiei să folosească teritoriul țării pentru a ataca Ucraina și găzduiește armele nucleare tactice ale Rusiei.
Articol redactat cu informații oferite de RFE/RL, AP, Reuters.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
