În acest moment, există deja pe lista de vot la Senat un proiect de lege care prevede obligativitatea ultimelor două grupe de la grădiniță- cea mijllocie și mare- și a ultimilor doi ani de liceu, începând din 2020.
Andronescu a susținut în fața unei comisii de la Camera Deputaților că au loc ”dezbateri publice cu directorii școlilor din București pentru a vedea dacă evaluarea din clasa a VIII-a se mai justifică”.
În spatele întrebării ușor retorice, opinia ministrului pare deja formată: ” Clasa a VIII-a nu mai reprezintă sfârșitul învâțământului obligatoriu, cum era în legea 84, de exemplu. Dacă învățâmântul devine obligatoriu pe 12 clase, se justifică evaluări intermediare? Ca să întărim ritmul acesta al învățării continue, pentru că el este cel care dă temeinicie învățării”.
Problema e că în decembrie anul trecut, Ecaterina Andronescu susținea la fel de apăsat că ar fi în folosul sistemului de educație introducerea unui examen în clasa a 10-a, fosta treaptă de la liceu de pe vremea lui Ceaușescu.
Fostul ministru al educației, Mircea Miclea, susține într-un scurt interviu pentru Europa liberă că obligativitatea învătământului de 12 clase nu aduce nicio valoare adaugată, ba chiar are mari inconveniente. Sunt două mari cauze, spune Miclea, pentru care se promovează această variantă: creșterea numărului de studenți pentru universități și normele profesorilor aflate în pericol din cauza demografiei.
Europa Liberă: Care credeți că e rațiunea care stă la baza unei astfel de schimbări?
Mircea Miclea: Prelungirea oligativității învățământului de la 10 clase la 12 clase nu aduce valoare adaugată din punct de vedere al stării generale a populației, economic sau al reducerii criminalității. Sigur, sunt universitățile care vor avea mai mulți studenți la dispoziție, dar de la un nivel încolo, obligativitatea educației ca atare nu aduce valoare adăugată. Pe de altă parte, dacă faci învățământul obligatoriu de 12 clase, înseamnă că trebuie să amendezi inclusiv elevii care ajung la maturitate în perioada asta și care nu sunt dispuși să termine cele 12 clase. Obligativitatea înseamnă că sunt și penalizări dacă cineva nu dorește să urmeze 12 clase.
Mai este un motiv. E o modalitate populistă de a salva normele personalului didactatic, pentru că demografia arată că se reduce numărul de elevi, deci și normele cadrelor didactice. Și atunci dacă înmulțești numărul de clase la liceu prin renunțarea la examenul de Capacitate, creezi norme suplimentare.
Europa Liberă: Care vor fi consecințele, efectele? Va crește sau va scădea calitatea învățământului?
Mircea Miclea: Cea mai mare rată de pierdere a elevilor este la trecerea din clasa a VIII-a la a IX-a, la Evaluarea națională, deci renunțând la acest examen, practic toți elevii vor intra automat în liceu.
Pe de altă parte, conform legislației internaționale a muncii și a legislației românești a muncii, după 16 ani, asta înseamnă 10 clase, ai dreptul să lucrezi. Atunci dacă eu vreau să lucrez și tu îmi spui că n-am voie, se încalcă legislația internațională a muncii pentru că se reduce un drept: dreptul ca de la 16 ani să lucrezi dacă dorești. De aceea sistemele de învățământ performante, cele mai multe, nu au obligativitatea învâtământului de liceu.
O să scadă calitatea învătământului, pentru că vor fi la liceu elevi tot mai slabi. De ce? Pentru că vor fi demotivați dacă tu, ca stat și ca sistem de educație, te obligi ca, indiferent de contribuția elevului, să-l duci 12 clase. De ce să mai facă efort, să mai contribuie și el cu ceva din moment ce oricum termină 12 clase?
Europa Liberă: Cam care ar putea fi estimarea bugetară?
Mircea Miclea: Creșterea bugetară se va proiecta în câte norme didactice în plus apar. Știm că acum 80% din cheltuieli sunt cheltuieli salariale cu personalul didactic. Dar e greu de spus acum, ministerul ar trebui să facă o estimare.
Europa Liberă: Acum câteva săptămâni, ministrul Andronescu spunea că ar vrea să introducă examenul în clasa a X-a, fosta treaptă la liceu din vremea lui Ceaușescu, iar ceea ce propune acum nu prea rimează.
Mircea Miclea:Trebuie să avem răbdare, inconsecvența doamnei ministru este o regulă.
