Dacă automobiliștii care se apropie de satul Slava Rusă se întreabă dacă așezarea are legături istorice cu Rusia, un indicator rutier care traduce numele în limba rusă și o cruce ortodoxă uriașă risipesc rapid îndoielile.

Slava Rusă este una dintre puținele așezări din estul îndepărtat al României, în județul Tulcea, populată de etnici ruși „lipoveni”, a căror existență de-a lungul Deltei Dunării provine dintr-o ruptură cu autoritățile bisericești ruse, în urmă cu aproape 400 de ani.

Pe la 1650, liderii religioși ruși voiau ca ritualurile din biserica lor să se apropie mai curând de cele din ortodoxia greacă și au făcut mai multe „corecții” modului în care venerau și se închinau rușii.

Printre modificări erau și cerința ca procesiunile religioase să se deplaseze în sens invers acelor de ceasornic, ca „aleluia” să fie repetat de trei ori în loc de două ori și ca semnul crucii să fie făcut cu trei degete, reprezentând Sfânta Treime, în loc de două degete, simbolizând dualitatea divină și umană a lui Hristos.

Decretele emise de autoritățile religioase ale Rusiei par minore dacă ne gândim acum la ele, dar reacția a fost importantă.

Unii ruși au preferat să își dea foc de vii decât să se supună noii liturghii; alți credincioși au fugit de persecuțiile autorităților țariste și s-au îndreptat spre regiunile de la marginea Imperiului Rus, unde se puteau închina liber.

Unul dintre locurile alese de Vechii Credincioși a fost de-a lungul coastei de nord-est a României de astăzi, care era la acea vreme o regiune de graniță a Imperiului Otoman.

Aproximativ 23.000 de lipoveni de etnie rusă mai sunt astăzi în România.

Lipovanul Cosmin Leon spune că strămoșii lui au ales această regiune din România pentru bogăția zonelor de pescuit și pentru mlaștinile sale, unde „puteai să te ascunzi ușor” în cazul în care vreun mercenar trimis de țar ar fi venit în căutarea disidenților religioși.

Când reporterul RFE/RL fost în vizită, la începutul lunii mai, pescuitul era interzis din cauza sezonului de reproducere acvatică, iar bărcile de pescuit Lipovan, cum ar fi cele din imaginea de mai sus, stăteau legate la țărm.

Maria Fedul, care face cu mâinile ei o mare parte din hainele tradiționale purtate de lipovenii din regiune, spune că cultura lipovenilor din România „se bazează pe biserică, iar credința aici este foarte puternică”, așa că nu-și face griji cu privire la dispariția tradițiilor.

Originea numelui acestei minorități etnice este neclară, dar este posibil ca lipovenii vechi credincioși din România să-și fi luat titlul de la cea de-a doua silabă a lui Filip – fiul unui credincios pe rit vechi despre care se spune că a condus un grup de disidenți ruși care au emigrat în ceea ce este acum România.

Uneori, în această regiune te simți ca și cum ai păși într-o epocă dintr-un loc departe de România modernă.

Membrii comunității vorbesc într-o rusă cu accente puternice care amintesc de limba ucraineană. De Paștele ortodox, lipovenii se salută între ei cu „Hristos a înviat!”/ „Adevărat, a înviat!”.

În Duminica Paștelui, lipovenii se adună la biserică pentru o ceremonie de câteva ore, care se încheie cu binecuvântarea ouălor vopsite și cozonacului copt cu o zi înainte.

În unele locuri, e greu să porți o conversație din cauza zgomotului clopotelor bisericilor.

Pe tot parcursul Săptămânii Sfinte, clopotnițele bisericilor sunt deschise pentru oricine este suficient de îndrăzneț să se urce și să tragă clopotele pentru a sărbători Învierea.

Originile exacte ale lipovenilor sunt vagi, dar mulți spun că ei descind din cazacii ruși din regiunea Volga din sudul Rusiei. „Suntem marinari”, spune Artamon, un marinar pensionar din satul de coastă Sarichioi. „Ocupația noastră principală a fost întotdeauna pescuitul”.

Cosmin Leon, care planifică să crească cai pe un teren din apropierea orașului său natal, Sarichioi, spune că, spre deosebire de alte regiuni din Europa populate de etnici ruși, nu există sentimente separatiste în rândul minorității lipovenești, care are propriul său loc în Parlamentul României.

„Noi suntem lipoveni și țara noastră este România”, spune el. „Este simplu”.

articol publicat inițial pe rferl.org

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.