Linkuri accesibilitate

Misterul emisiunilor TV cu bani de la partid. Analist: „Ar trebui să aibă un P de la publicitate”


Televiziunile primesc bani de la partide pentru promovare electorală, dar publicul nu este informat în timp real care emisiuni sunt plătite de politicieni și care nu. Nici reprezentanții CNA nu au astfel de informații, totul fiind o legătură comercială între politicieni și televiziuni.

Lipsa de transparență face ca electoratul să nu cunoască ce se întâmplă în mod real în cheltuirea banului public și să nu beneficieze de o corectă informare în legătură cu emisiunile electorale.

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a aplicat o somație publică pentru șase posturi de televiziune după ce a constatat încălcări ale deciziei CNA privind regulile de desfășurare a campaniei electorale pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților.

Posturile Antena 3, Digi 24, B1 și Realitatea Plus au primit această somație publică deoarece nu au respectat obligația de a preciza în ce calitate se exprimă persoanele invitate în emisiuni.

Europa Liberă a discutat cu reprezentanți din Consiliul Național al Audiovizualului pentru a afla în ce măsură primesc informații despre plățile făcute de partide către televiziuni. Răspunsul a fost că reprezentanții CNA nu au astfel de informații.

Nu intrăm relația comercială dintre candidați și televiziuni, nu e treaba CNA-ului, treaba CNA-ului este ca publicul să fie corect informat, iar când cineva este candidat, trebuie precizat acest lucru”, a precizat, pentru Europa Liberă, Răsvan Popescu, membru CNA, care a obținut acest post din partea Senatului, cu susținerea PSD.

Cum poate deosebi un telespectator o emisiune plătită de partid de o dezbatere electorală

Conform tarifelor date de televiziuni partidelor, dacă apare semnul de „emisiune electorală” și este prezent un singur invitat, emisiunea respectivă ar trebui să fie taxată financiar. O emisiune de 40 de minute ar ajunge astfel să coste câteva zeci de mii de euro.

De asemenea, spoturile electorale sunt difuzate contra cost. În timpul campaniei electorale, televiziunile mai cer bani pentru conferințele de presă și prezentarea diferitelor evenimente de partid, cum ar fi lansarea programului politic.

Au existat însă situații în această campanie când o emisiune a avut un singur invitat, dar a fost trecută ca „dezbatere electorală”. Dacă o emisiune apare drept „dezbatere electorală” înseamnă că partidele nu au plătit pentru participarea la ea.

Dacă nu există obligația, nu putem verifica ce emisiuni sunt plătite. Legea spune că această campanie este contra-cost. Fiecare candidat care apare în această postură plătește. Oamenii vor afla dacă le spuneți dumneavoastră și alții.
Răsvan Popescu, membru CNA

În categoria dezbatere electorală ar trebui să intre însă doar emisiunile cu mai mulți invitați de la diferite partide. Nu există însă un control riguros asupra emisiunilor plătite, deoarece contractul este semnat între televiziune și partid, iar verificarea lui se face după încheierea campaniei electorale de Autoritatea Electorală Permanentă.

Instituția a refuzat în luna noiembrie să răspundă solicitării Europa Liberă pentru prezentarea rapoartelor de control asupra finanțelor partidelor parlamentare pentru 2019, motivând că informațiile nu sunt de interes public. Pe site-ul instituției apare doar un raport-sinteză în care nu se află nici o informație despre modul în care partidele au cheltuit banii anul trecut.

Răsvan Popescu, membru CNA: „Oamenii află dacă le spuneți dumneavoastră”

Dacă nu există obligația, nu putem verifica ce emisiuni sunt plătite. Legea spune că această campanie este contra-cost. În momentul când cunoști legea, știi că fiecare candidat care apare în această postură plătește. Oamenii vor afla dacă le spuneți dumneavoastră și alții. Mai mult de atât, nu este problema CNA-ului. În momentul de față nu este o astfel de obligație legală să anunți că s-a plătit pentru acea emisiune. Poate într-o viitoare campanie, se va gândi cineva și la asta. Se poate reflecta asupra problemei pentru viitor”, a spus Răsvan Popescu.

Europa Liberă l-a întrebat pe Răsvan Popescu cum își dă seama că, spre exemplu, o emisiune cu premierul Ludovic Orban a fost în baza unei plăți sau este gratuită, dacă acesta a vorbit în calitate de șef al Guvernului sau de candidat la parlamentare. Legea prevede că premierul, datorită funcției deținute, poate vorbi în cadrul unei emisiuni fără să fie obligat să plătească, chiar dacă este candidat și președintele PNL.

Ne uităm la conținut. Taxarea nu este problema noastră”, a fost răspunsul membrului CNA.

Dorina Rusu, membru CNA: „E o problemă a legii”

Televiziunile nu ne spun pentru ce emisiuni s-a plătit. Nu știm chiar tot ce se întâmplă în negocierea dintre televiziune și partide. Este nevoie de modificări în viitoare lege.
Dorina Rusu, membră CNA

Dorina Rusu a fost propusă de Administrația Prezidențială pentru funcția deținută în Consiliul Național al Audiovizualului.

E o problemă a legii, nu este destul de bine făcută, să fie o diferență clară între emisiunile electorale și dezbateri. De multe ori am vrut să rezolvăm problema asta, dar nu am putea trece de cadrul legal. La o dezbatere trebuie să participe cel puțin doi competitori. Televiziunile ne spun că nu s-au prezentat la dezbateri. Nu am putut rezolva această problemă. E o scăpare în lege, aș putea să spun. În mod normal, o emisiune la care participă un singur competitor pentru a-și prezenta programul este o emisiune de promovare. Dar cele mai multe dintre televiziuni și atunci când e un singur competitor apare ca dezbatere”, a afirmat Dorina Rusu pentru Europa Liberă.

Membra CNA a adăugat că instituția din care face parte este informată despre tarifele percepute de televiziuni, dar nu poate să vadă și contractele cu partidele.

Televiziunile nu ne spun pentru ce emisiuni s-a plătit. Nu știm chiar tot ce se întâmplă în negocierea dintre televiziune și partide. Este nevoie de modificări în viitoare lege ca să fie lucrurile mai clare. Probabil, televiziunile se gândesc că dacă se anunță de la început că e o dezbatere plătită nu se mai uită lumea. Emisiunea electorală e de promovare”, a fost poziția Dorinei Rusu.

Ultima dezbatere de anvergură la televiziuni a fost în 2014

Cei doi membri CNA susțin că au constatat o scădere a dezbaterilor între partide la televiziuni.

Este o problemă lipsa dezbaterii, dar e o problemă a partidelor, mulți refuză să meargă la aceste dezbateri față în față, iar posturile tv nu pot rezolva problema. Problema principală este că ei nu se confruntă prea mult direct, problema e și faptul că nu se dezbat programe, ci probleme la zi”, crede Răsvan Popescu.

Dorina Rusu spune că dezbaterile au scăzut foarte mult din cauza climatului politic, din cauza conflictelor de pe scena politică, iar dezbaterile „nu mai sunt ceea ce ar trebui să fie” și, din păcate, „de multe ori cei care se uită la televizor și se duc la vot nu se aleg cu foarte mult”.

E vina împărțită între politicieni și radiodifuzori. Ei trebuie să îi oblige pe politicieni să vorbească despre programe și proiecte. Liderii partidelor sunt prezenți la televizor, dar nu există o dezbatere între liderii partidelor. Televiziunile au devenit și ele prea partizane pentru a putea să organizeze acest tip de dezbatere, nu mai au nici ele credibilitate”, a afirmat Dorina Rusu.

Ovidiu Voicu, Centrul pentru Inovare Publică: „Trebuie să existe un P mare de la publicitate”

Cât cere televiziunea e treaba ei. De doi ani, partidele au dreptul să folosească în campanie banii din subvenție, este o sumă uriașă. Toată ideea de echitate este anulată și e un lucru foarte rău pentru democrație.
Ovidiu Voicu, sociolog

Analiștii au opinii relativ diferite despre identificarea emisiunilor pentru care partidele politice plătesc un tarif televiziunilor. Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publice, susține că nu poate identifica ușor o emisiune pentru care un politician a plătit.

În cele mai multe dintre cazuri, nu am de unde să știu când o emisiune este plătită, mai ales când avem în față o emisiune cu reprezentatul unui singur competitor politic. Niciodată nu am văzut să fie specificat în mod explicit publicitate, publicitate electorală. Eu nu înțeleg diferența între emisiune electorală și dezbatere electorală, poate dacă aș lucra în domeniu. Ar trebui specificat, când e plătit, așa cum am văzut că se întâmpla în zona de online. În online sunt numeroase articole care sunt marcate fie ca advertorial, fie plătit de..., fie susținut de..., dar se spune clar că acel articol nu aparține redacției, ci aparține unui plătitor. Lucrul acesta ar trebui să se întâmple și la televizor și nu se întâmplă”, a declarat Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Potrivit acestuia, există o legătură directă între sumele mari cerute de televiziuni partidelor pentru promovare electorală și creșterea semnificativă a subvenției primite de partide de la bugetul de stat.

Cât cere televiziunea e treaba ei. De doi ani, partidele au dreptul să folosească în campanie banii din subvenție, este o sumă uriașă. Toată ideea de echitate este anulată și e un lucru foarte rău pentru democrație. Lucrul acesta ar trebuie să înceteze dacă nu vrem să evităm să ajungem într-o oligarhie în care câteva partide monopolizează puterea. Există o legătură între subvenția și banii dați televiziunilor. Sunt câțiva clienți care își permit să plătească sume uriașe și televiziunile cer asta”, a explicat directorului executive al Centrului pentru Inovare Publică.

Sociologul remarcă și lipsa dezbaterii în campaniile electorale, ultima având loc la o televiziune în 2014 între Klaus Iohannis și Victor Ponta.

Profesorul universitar de la Facultatea de Științe Politice, Andrei Țăranu, crede că cetățenii știu că emisiunile electorale sunt plătite.

Exista o perioadă când se punea un P în marginea din dreapta a ecranului, care îți arăta că e emisiune plătită. Dacă se specifică că e emisiune electorală, îmi dă sentimentul că e o emisiune plătită. Toată lumea știe că sunt plătite aceste emisiuni, motiv pentru care nu cred că are cineva o mare problemă în ceea ce le privește, se știe că sunt plătite. Totuși, cel mai bine era când se punea acel P de publicitate”, a punctat profesorul.

El atrage atenția asupra emisiunilor în care apar „specialiști”, dar ei au un interes electoral.

Trei mii de euro pentru un minut sau patru mii de euro un minut mi se pare un preț foarte mare. Pot să înțeleg ce fac televiziunile, că este singura dată când pot câștiga ceva bani, publicitatea a scăzut foarte mult, acum pot să își tragă în mod legal bani pentru campanie. Televiziunile sunt un business și asta nu este un lucru rău. Cel mai probabil prețurile reflectă și creșterea subvenției”, crede Andrei Țăranu.

Profesorul critică modul în care președintele Iohannis se implică în această campanie electorală, considerând că acesta depășește cadrul constituțional.

Președintele trebuie să fie un mediator, dar intervine grav în această campanie de partea unui partid politic, transformându-se în agent electoral, ceea ce e neconstituțional”, a afirmat profesorul Țăranu.

PSD a depus o plângere la CNA în care solicită ca declarațiile președintelui Klaus Iohannis să fie calculate corespunzător în cadrul timpului de emisie acordat Partidului Național Liberal.

Președintele României nu poate să fie cenzurat politic și indiferent că le place pesediștilor sau nu și cred că nu voi face în continuare evaluări și referiri care au o relevanță pentru români. PSD s-a supărat foarte tare fiindcă aseară am fost foarte franc și am spus lucrurilor pe nume, PSD a guvernat foarte prost”, a fost reacția președintelui Iohannis la demersul social-democraților.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG