Linkuri accesibilitate

Miza celor trei legi care țin România departe de miliardele de euro din PNRR. De ce nu luăm a două tranșă de bani


Romania poate primi 29, 2 miliarde de euro prin PNRR, cu condiția să îndeplinească reforme în domenii ca eficiența energetică, infrastructură, digitalizare, siguranță rutieră, transparență, justiție sau instituții democratice.
Romania poate primi 29, 2 miliarde de euro prin PNRR, cu condiția să îndeplinească reforme în domenii ca eficiența energetică, infrastructură, digitalizare, siguranță rutieră, transparență, justiție sau instituții democratice.

România ar putea pierde miliarde de euro, dacă nu trece testul Comisiei Europene în privința reformelor profunde pe care fie le-a făcut de mântuială, fie le-a amânat prea mult. Cea de-a doua tranșă de 3 miliarde de euro din PNRR nu e încă aprobată, iar pentru cea de-a treia nu avem reformele gata.

În acest moment, de evaluarea Comisiei Europene privind, printre altele, legile avertizorului de integritate și decarbonizării depinde plata sumelor pentru a doua cerere de plată prin PNRR, în valoare de 3 miliarde de euro.

România a făcut solicitarea în decembrie, dar nu a fost aprobată nici acum, la două luni distanță. În curând, ar trebui să lansăm a treia cerere pentru încă 3 miliarde de euro, dar reforma-fanion, cea a pensiilor speciale, e blocată. În total, sunt în joc 6 miliarde de euro.

Decarbonizarea și avertizorul de integritate, doua jaloane sub semnul întrebării

Comisia Europeană a transmis în ianuarie Guvernului de la București o scrisoare în care cere lămuriri legate de aceste reforme, au precizat, pentru Europa Libera, surse din cadrul instituției de la Bruxelles.

Prima dată, despe scrisoarea Comisiei Europene, ce conține observații cu privire la țintele bifate pentru a doua tranșă de bani, a scris G4Media.

Contactat de Europa Liberă, ministrul Investițiilor si Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat ca a răspuns pe 7 februarie la scrisoarea primită de la Comisie.

Acesta a spus că sunt observații menită să îmbunătățească jaloanele cu probleme, dar care nu ar pune în pericol banii de la Bruxelles. Totuși, tranșa așteptată de România întârzie.

Ce probleme sunt cu legea avertizorului de integritate

Legea avertizorului de integritate a fost adoptată de Parlament în decembrie 2022 și se referă la persoanele care raportează și au informații despre încălcări ale legii, în instituții.

Societatea civilă crede că în forma actuală, aflată în evaluarea Comisiei Europene, legea se depărtează de scopul fundamental, acela de a combate comportamente ilegale sau de corupție. Legea ar descuraja, spun ei, raportările anonime, expunând astfel avertizorul de integritate. În plus, include condiții care ușurează neluarea în seamă a unor raportări.

De ce e important avertizorul de integritate?

Avertizorii de integritate joacă un rol esențial în democrație prin expunerea infracțiunilor, corupției, a fraudei sau a conducerii defectuoase din instituții și companii de stat sau private.

În majoritatea cazurilor, avertizorii de integritate își asumă riscuri personale raportând ilegalități și de aceea au nevoie de protecție legală, cum ar fi anonimatul.

În lipsa protecției, avertizorii se pot confrunta cu persecuții, concedieri sau chiar pericole fizice. De asemenea, există riscul ca faptele semnalate de ei, chiar cu bună credință, să nu fie investigate.

România nu e singura care a primit cu reticență implementarea Directivei Europene privind Legea avertizorului de integritate. Comisia Europeană a sesizat, pe 15 februarie, Curtea de Justiție în cazul a opt state europene care nu au transpus deloc actul european în legislația proprie. Este vorba despe Germania, Polonia, Cehia, Italia, Spania, Ungaria, Estonia și Luxemburg.

Cât privește legea decarbonizării, aceasta a reprezentat un nou motiv de mari dispute între PSD și PNL.

Ce probleme sunt cu legea privind decarbonizarea

Legea privind decarbonizarea a fost adoptată în noiembrie 2022 și prevede închiderea carierelor de lignit şi a minelor de huilă, precum și unor grupuri energetice pe bază de cărbune.

Legea interzice funcționarea de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă. Actul normativ a fost contestat de PSD și de USR, pe motiv că Guvernul închide capacități de producție a energiei și nu aduce nimic în loc.

Eurodeputatul Renew Europe, Dragoș Pîslaru, a spus pentru Europa Liberă că problema acestei legi aflată în evaluarea Comisiei Europene este inexistența normelor de aplicare.

De ce e importantă decarbonizarea?

Decarbonizarea este acțiunea de reducere a emisiilor de dioxid de carbon rezultat din activitatea umană, cu efect direct în apariția și accentuarea schimbărilor climatice.

Decarbonizarea implică renunțarea la utilizarea combustibililor fosili și trecerea la tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon. Asta înseamnă folosirea surselor regenerabile de energie eoliană, solară sau biomasă. Decarbonizarea se referă și la introducerea de tehnologii noi, mai ales in transporturi, prin trecerea la vehiculele electrice sau la cele pe combustibili cu zero emisii.

Eurodeputatul Renew Europe, Dragoș Pîslaru, atrage atenția că țara noastră a întârziat deja prea mult cu îndeplinirea țintelor asumate, astfel că riscăm să ratăm cel puțin o tranșă de bani în 2023. Acum suntem în stadiul în care nu reușim să deblocăm cea de-a doua cerere de plată și să o înaintăm cu succes pe cea de-a treia. Dar nu e suficient.

În fiecare an ar trebui să avem două plăți de la Bruxelles, iar la acest capitol suntem în urmă. Avem o singură tranșă acceptată și banii pe care i-am primit inițial, odată cu aprobarea PNRR.

„Comisia a cerut lămuriri pe trei legi și alte chestiuni aferente tranșei a doua, iar anul acesta mai avem încă două tranșe. Comisia Europeană este în vacanță vara, deci vom avea o perioadă când nu ne putem aștepta să se miște ceva la Bruxelles. Înseamnă că am putea împinge obținerea celei de-a treia tranșe în toamnă, ceea ce ar face greu sau imposibil să o obținem și pe a patra", a precizat Dragoș Pîslaru pentru Europa Liberă.

Într-un comunicat, Comisia Europeană transmite că încasarea de către România a celei de-a doua tranșe din PNRR nu e în pericol, dar cererea de plată este încă în stadiul de evaluare la Comisie.

A treia cerere de plată este incertă, din cauza reformei pensiilor speciale

Pe lângă evaluarea în curs a legilor avertizorului de integritate și a decarbonizării, și pregătirea cererii pentru tranșa a treia are probleme mari. Solicitarea trebuie să includă legea care prevede reforma pensiilor speciale și pe care nu o avem, cu o lună și jumătate înainte de expirarea termenului.

Politicienii din opoziție și din coaliția de guvernare sunt de acord că proiectul depus la final de decembrie, la Senat are mari lacune și nu va fi acceptat de Comisia Europeană în forma actuală. El a fost întors la Ministerul Muncii, iar o delegație a Băncii Mondiale a oferit din nou consultanță Guvernului pentru repararea actului normativ.

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, susține că legea pensiilor speciale e o linie roșie de care depinde următoarea tranșă de bani de la Bruxelles.
Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, susține că legea pensiilor speciale e o linie roșie de care depinde următoarea tranșă de bani de la Bruxelles.

Marcel Boloș spune, pentru Europa Libera, că Guvernul este în consultări cu Comisia Europeană și pe această temă: „Legislația este în cererea de plată numărul trei și, deocamdată, e în proces firesc de aprobare și formulare de observații.”

Cum se acordă finanțările primite prin PNRR

România a fost de acord, în calitate de stat membru UE, să aplice reforme care să îi asigure acces la finanțări europene prin acest program, PNRR, instituit la nivel comunitar, pentru a contracara efectele pandemiei COVID. În total, România poate primi peste 14 miliarde de euro sub formă de grant și aproximativ 15 miliarde sub formă de împrumuri.

Acordarea finanțărilor din PNRR se face pe baza unor cereri de plată ale Guvernului. Fiecare tranșă de bani este condiționată de realizarea unor reforme (jaloane) în domenii cheie: energie verde, eficiență energetică, infrastructură, digitalizare, siguranță rutieră, politică bugetară, transparență, justiție și instituții democratice.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG