Linkuri accesibilitate

Mizele vizitei Papei Francisc în România


Timp de trei zile, Papa Francisc se va afla în România, aceasta fiind a doua vizită a unui Suveran Pontif în România

Papa Francisc începe o vizită de trei zile în România, ale cărei puncte de maxim interes se vor desfășura în afara Capitalei: la Șumuleu-Ciuc, locul unde are loc cel mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală și de Est, și la Blaj, centrul greco-catolicismului din România.

Spre deosebire de vizita pe care a făcut-o Papa Ioan Paul al II lea, în urmă cu 20 de ani, prima a unui Suveran Pontif într-o țară majoritar ortodoxă și care a avut loc doar în București, Papa Francisc va face un adevărat tur de forță și se va deplasa și la Iași, Șumuleu-Ciuc și la Blaj. Vizita Papei Ioan Paul al II lea a fost profund ecumenică, cea a lui Francisc este îndreptată mai mult către comunitățile romano și greco-catolice.

Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie la Universitatea din Viena a explicat, pentru Europa Liberă, că vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, în 1999, „a marcat întoarcerea României ca țară multiconfesională în familia națiunilor europene creștine”, mai ales pentru că Suveranul Pontif era cel care a condus o luptă hotărâtă împotriva regimurilor comuniste și a cărui contribuție a fost esențială pentru căderea comunismului în Europa răsăriteană.

Vizita actuală e departe de a avea o asemenea importanță simbolică”, a punctat profesorul Schmitt.

De asemenea, vizita Papei Francisc, fiind a doua a unui Suveran Pontif în România, interesul este relativ mai scăzut. Istoricul Cristian Vasile atrage atenția că, în urmă cu 20 de ani, a existat un consens politic și religios, Papa Ioan Paul al II-lea venind și la invitația Patriarhului Teoctist, nu doar la invitația președintelui de atunci al României, Emil Constantinescu.

Nu e vorba doar de restituirea bunurilor, dar BOR trebuie să-și accepte trecutul și să îi ceară Bisericii Greco-Catolice scuze sincere
Oliver Jens Schmitt

În aceeași măsură, în opinia istoricului, manifestația restrânsă de protest față de vizita Suveranului Pontif, care a avut loc la poalele Dealului Mitropoliei în urmă cu o săptămână, arată tocmai faptul că acum nu a mai existat o astfel de înțelegere, în timp ce Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București, spune că protestul ultra-ortodocșilor a fost doar un incident izolat.

„Și în Bulgaria, grupuri ultra-ortodoxe s-au opus vizitei Papei, ca și în alte biserici, și în sânul Bisericii Ortodoxe Române există curente diferite mai mult sau mai puțin deschise unui dialog interconfesional”, atrage atenția și profesorul Schmitt.

Dar, tot el spune că, atât în Macedonia, cât și în Bulgaria, țări pe care Papa Francisc le-a vizitat înainte de a veni în România, comunitatea catolică este foarte mică iar această cultură „nu face parte din orizontul lor socio-cultural și spritual”.

Faptul că de această dată nu se va face nici o slujbă comună – așa cum a fost cazul Papei Ioan Paul al II-lea și al Patriarhului Teoctist –, ci doar o rugăciune la Catedrala Mântuirii Neamului, „nu contribuie la o apropiere mai mare și la o asumare a istoriei recente”, spune istoricul Cristian Vasile. El subliniază totuși că, spre deosebire de Bulgaria, unde Papa Francisc s-a rugat singur în catedrala din Sofia, „în București, totuși, măcar la nivel oficial, s-au păstrat anumite aparențe”.

În România, situația istorică este alta și de aceea un astfel de protest îi privește și pe românii de confesiune greco-catolică, după cum amintește Oliver Schmitt: „se știe cum BOR a profitat de distrugerea Bisericii Greco-Catolice și în ce măsură contribuția esențială a acestei biserici la formarea culturii naționale românești în Transilvania a fost marginalizată în memoria oficială a României comuniste, dar și post-comuniste”.

De altfel și mesajul cu care a venit Papa în țările balcanice a fost unul de pace și dialog. „Adică a rămas destul de vag”, subliniază Oliver Schmitt, punctând că vizita în Romania se petrece într-un moment de tensiune ridicată în interiorul ortodoxiei, generat de declararea autocefaliei Bisericii Ucrainene și ruperea de Biserica Ortodoxă Rusă.

În calitatea ei de cea mai mare biserică ortodoxă din UE, BOR joacă un rol important. Pe de altă parte, în Ucraina și în România, existența unei biserici greco-catolice a influențat permanent relațiile între ortodoxie și biserica catolică, mai atrage atenția profesorul de la Universitatea din Viena, fiindcă „dizolvarea bisericilor greco-catolice în epoca stalinistă cu sprijinul activ al bisericilor ortodoxe rămane o rană deschisă și, în mod evident , împiedică o îmbunătățire a relațiilor bilaterale”.

Unul dintre punctele centrale ale vizitei Papei Francisc va fi beatificarea celor șapte episcopi greco-catolici care au sfârșit sub regimul comunist. Un astfel de eveniment nu ar fi fost posibil însă în urmă cu 20 de ani, arată Cristian Vasile, „pentru că trebuia documentat martiriul lor și asta s-a întâmplat ceva mai târziu. Acum, chiar este ocazia”.

De altfel, poveștile de viață și de moarte ale celor șapte episcopi sunt documentate și într-un amplu volum: „Martori ai Fericirii. Șapte vieți de sfinți români”, de Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, care a fost scris pe baza dosarului înaintat la Vatican în vederea recunoașterii martiriului acestora.

„Păcatul istoric”

La 20 de ani distanță între cele două vizite, rămâne însă problematică chestiunea reconcilierii celor două biserici – Ortodoxă și Greco-Catolică. „Până acum, din păcate, BOR n-a încercat de discute deschis rolul ei în perioada comunistă. Un capitol deosebit de dureros îl constituie complicitatea ei cu regimul comunist la distrugerea Bisericii Greco-Catolice”, argumentează profesorul Schmitt. El amintește că, în timp ce Biserca Greco-Catolică „a opus comunismului o rezistență fermă și mulți ierharhi ai acesteia au plătit chiar cu viața în temnițele și lagărele comuniste, în Biserica ortodoxă mulți ierharhi colaborau liniștiți cu regimul”. De aceea, continuă Schmitt „păcatul istoric – distrugerea bisericii greco-catolice ca biserică frățească creștină stă în cale unei apropieri sincere”.

În acest context, istoricii sunt de părere că o reconciliere între cele două biserici se poate produce doar prin asumarea integrală a istoriei traumatice si conflictuale dintre cele două culte, mai ales ortodox si greco-catolic, care nu se rezumă doar la restituirea lăcașelor de cult și cimitirelor care au aparținut greco-catolicilor și au fost confiscate de regimul comunist. „Nu e vorba doar de restituirea bunurilor, dar BOR trebuie să-și accepte trecutul și să îi ceară Bisericii Greco-Catolice scuze sincere”, mai argumentează profesorul Schmitt.

Ce câștigă România din această vizită

Cu toate acestea, prin vizita Papei, România „câștigă vizibilitate și o confirmare a faptului că nu a fost încă o întâmplare că Papa a vizitat pentru prima dată o țară majoritar ortodoxă și aceasta a fost România. E un câștig de imagine, simbolic”, spune Cristian Vasile, atrăgând în același timp atenția că, pentru lumea ortodoxă, există o anumita ostilitate față de papalitate, iar din acest punct de vedere nu va fi îmbunătățită situația relațiilor interconfesionale.

În schimb, Radu Carp crede că „nu putem vorbi despre un câștig al României pentru că această vizită are mai mult un caracter religios și mai puțin de vizită de stat.(...) Însă, dacă în întâlnirea cu președintele Iohannis vor fi puncte de vedere comune asupra agendei relațiilor internaționale, aceasta va fi relevantă”.

Vizita Papei în România, pe scurt

În cadrul vizitei, desfășurată sub sloganul „Să mergem împreună”, Suveranul Pontif va avea astfel, în Capitală, întâlniri cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Viorica Dăncilă. De asemenea, va avea o întâlnire privată cu Patriarhul Daniel și va face o rugăciune la Catedrala Mântuirii Neamului, apoi spre finalul vizitei în București va oficia o liturghie la Catedrala Sfântul Iosif. El se va afla sâmbătă la Iași și apoi la Șumuleu Ciuc, loc cu simbol important pentru maghiari și pentru pelerinii catolici din regiune, acolo unde va oficia o liturghie, în timp ce, duminică, la Blaj, Papa Francisc va transmite un mesaj important de susținere Bisericii Greco-Catolice din România, prin beatificarea a șapte martiri greco-catolici care au murit în închisorile comuniste.

Facebook Forum

Multimedia

Meleșcanu confirmă negocierile cu Dăncilă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:01 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG