Linkuri accesibilitate

Moțiunea de cenzură încurcată de numele lui Ludovic Orban ca prim-ministru


Ludovic Orban în campanie cu președintele Iohannis

Soarta moțiunii de cenzură este incertă. Va fi sau nu depusă și care sunt calculele care atârnă mai greu în balanță? Potrivit surselor Europa Liberă, decizia este exclusiv la președintele Iohannis, iar una dintre probleme este cea a numirii viitorului premier în persoana lui Ludovic Orban.

Analiza președintelui Iohannis asupra crizei politice și soluțiilor care ar avea cele mai mari șanse de reușită și i-ar aduce și avantaje electorale nu este încă finalizată. Motiv pentru care și strategia liberalilor pentru moțiunea de cenzură este deocamdată neclară.

În discursul de joi prin care Klaus Iohannis a anunțat că respinge propunerile de miniștri interimari pentru locurile eliberate de ALDE, nu s-a mai pomenit nimic de moțiunea de cenzură. Președintele a somat-o pe Viorica Dăncilă să se ducă în fața parlamentului și să ceară un vot, insistând că s-a schimbat componența politică a guvernului. Premierul însă a anunțat că va contesta la Curtea Constituțională refuzul prședintelui de a numi interimarii, invocând un conflict între cele două puteri ale statului- guvern și președinte.

Ca prim pas, se pare că Iohannis are de gând să aștepte decizia Curții, care, dacă îi este favorabilă, o va obliga pe Dăncilă să ceară votul parlamentului. Doar că episodul poate dura chiar și o lună, mai ales că premierul nu are nicio grabă.

”Președintele dorește mai întâi să testeze majoritatea parlamentară pentru că altfel moțiunea de cenzură nu își are rostul, ar fi un glonte irosit în actuala sesiune”, spun surse liberale pentru Europa Liberă. Următoarea moțiune ar putea fi depusă doar după alegerile prezidențiale, în luna februarie.

Dacă însă remanierea guvernului este respinsă la vot în parlament, atunci șansele moțiunii sunt reale și merită depusă. Dar dacă moțiunea trece, intervin mai multe probleme. Una ar fi că PNL nu dorește cu adevărat să intre la guvernare, mai ales în condițiile în care USR, după o serie de bâlbe ale lui Dan Barna, a reiterat faptul că doar va sprijini în parlament un guvern minoritar fără să facă efectiv parte din el. Ar fi deci, un guvern format, cel mai probabil, din PNL, eventual Pro România și ALDE, ceea ce ar fi compromițător pentru liberali.

A doua problemă, poate chiar mai ”fierbinte”, este numirea unui prim-ministru. Or, singurul nume luat în calcul de PNL și președintele Iohannis este cel al lui Ludovic Orban, liderul partidului. Problema e că Orban nu va beneficia de susținerea lui Ponta și Tăriceanu și atunci s-ar putea ca guvernul să cadă la vot în parlament. Acest lucru ar fi însă neplăcut pentru Iohannis, care consideră că ar fi afectată campania sa electorală, spun sursele Europei Libere. Dar și mai neplăcut ar fi pentru Orban, care și-ar vedea pusă sub semnul întrebării autoritatea în partid în perspectiva alegerilor locale și parlamentare. Din punctul de vedere al liberalilor nu se pune problema să fie luată în calcul o altă formulă de prim-ministru ( Rareș Bogdan, de exemplu). Președintelui Iohannis îi este teamă, spun același surse, că dacă vine cu un alt nume, partidul nu va mai trage pentru el în campania pentru prezidențiale. (Până la publicarea acestui articol, Ludovic Orban nu a putut fi contactat)

Reamintim că Victor Ponta a spus în repetate rânduri că nu va susține un cabinet condus de Ludovic Orban. Și la moțiunea trecută, și acum Ponta a condiționat sustinerea unui guvern de un program, de un nume de premier ( altul decât Orban) și de o listă de miniștri.

Pe de altă parte, este clar că fiecare zi care trece mărește șansele premierului Dăncilă de a reface majoritatea parlamentară prin readucerea la matcă a parlamentarilor ALDE. Deși Călin Popescu Tăriceanu este decis să semneze și voteze moțiunea (a avut joi o întâlnire în acest sens cu conducerea PNL), în partid este o mare nemulțumire față de ieșirea de la guvernare și, mai cu seamă, față de susținerea acordată așa-zisului independent Mircea Diaconu, omul impus de Victor Ponta. La adâncirea disensiunilor a contribuit și defectarea lui Teodor Meleșcanu, care este persoana susținută de PSD pentru funcția de șef al Senatului. ”Acum suntem în situaţia în care am ieşit de la guvernare, nu avem candidat, susţinem un independent la alegerile prezidenţiale (decizie luată fătă o analiză internă, dacă există posibilitatea unui alt candidat din rândurile membrilor ALDE, în perspectiva dezvoltării partidului), am făcut o alianţă electorală cu Pro România şi urmează o alianţă politică şi probabil fuziunea (lucruri aflate de pe Facebook, de pe pagina domnului Tăriceanu)”, scrie deputatul ALDE Marian Cucşa pe Facebook.

Nemulțumirile sunt însă mai multe, iar premierul Dăncilă ”cumpără parlamentari ALDE la bucată”, susțin sursele Europei libere, așa că în maximum două săptămâni nu este exclus să reușească să ”cârpească ” majoritatea.

Acestea fiind condițiile de fapt, este evident că PNL începe să se afle sub presiunea timpului cu depunerea moțiunii de cenzură, gest politic de neocolit, de aceea o decizie a președintelui Iohannis se impune. ”Dacă mai întârziem mult cu moțiunea, cade sigur”, declară sursele Europa Liberă.

Primul test al majorității se va da marți la votul pentru șefia Senatului, în cursă fiind trei candidați: Meleșcanu, susținut de PSD, Alina Gorghiu-PNL și Ion Popa- ALDE

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG